Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis la data de 11 septembrie 2025 că fosta judecătoare Camelia Bogdan a comis un abuz în serviciu în soluționarea dosarului privatizării Institutului de Cercetări Alimentare în care a fost condamnat, printre alții, profesorul Dan Voiculescu. Decizia este una fără precedent și vine să arunce o altă lumină asupra unui dosar extrem de mediatizat în ultimii ani.
Știrea a fost anunțată, printre alții, și de către colegii de la evz.ro, stiripesurse.ro și cei de la gandul.ro.
Mai mult, cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis și că fosta judecătoare Camelia Bogdan „a încălcat cu știință dispozițiile legale”.
„În baza art. 341 alin. (6) lit. c) C.proc.pen. admite plângerile formulate de petenții Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Pantiș Sorin, Sandu Jean Cătălin și Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanței de clasare nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 300/II/2/2023 a procurorului – șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le desființează”…
În plus, decizia a făcut referire și la alte aspecte: „Schimbă temeiul de drept al clasării dispuse pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., cu referire la intimata Bogdan Camelia, din art. 16 alin. (1) lit. a) și respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) C.proc.pen., în art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen., respectiv, a intervenit prescripția răspunderii penale. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței de clasare. În baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 11.09.2025”.
Printre altele, ICCJ a reținut ca motivație a deciziei sale și faptul că în această cauză Camelia Bogdan a avut un interes nelegitim, preocuparea sa depășind cu mult sfera juridică acceptată și nu a judecat dosarul cu imparțialitate: „A aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată. (…) Constituţia României prevede că legea penală se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Tot astfel, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, prin art. 7, statuează că nicio pedeapsă şi nicio măsură cu caracter penal nu pot fi aplicate decât în baza unei legi clare şi previzibile, existente la data faptei”.
Mai mult, Înalta Curte a decis că în soluționarea dosarului Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu.
„Consecinţă a actelor şi faptelor descrise, s-a ajuns la o triplă deposedare de bunuri fără temei legal – obligarea la despăgubiri și o dublă confiscare –, iar pentru a putea proceda astfel a creat norme pe care le-a aplicat, a judecat în condiții de incompatibilitate, a soluţionat acţiunea civilă contrar temeiului legal de la acea dată influenţând compunerea completului, a intervenit ulterior într-un proces civil al acelorași părți și și-a aroga prerogative de executare penală fără a fi abilitată prin lege. Toate acestea nu descriu un act de justiție, ci o atitudine abuzivă, contrară principiilor procesului echitabil şi regulilor statului de drept”. (…) Toate încălcările normelor de drept penal și drept procesual penal reținute, completate cu încălcarea normelor din statutul profesiei de magistrat, demonstrează fără dubiu că nu se pune problema de o eroare neintenționată, ci de un abuz …”, se arată în decizia ICCJ.
Mai e de menționat și faptul că cei de la ICCJ au criticat și soluționarea civilă în raport cu speța Dan Voiculescu, una considerată nelegală, în care acțiunea civilă putea fi făcută de un alt complet de judecată, în instanță civilă.
„Față de petentul V.D (Dan Voiculescu – n.r.), pentru infracțiunea în considerarea căreia a fost obligat în solidar cu ceilalți inculpați la plata prejudiciului, aceea de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcție de conducere într-un partid (…) în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (…), s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul disp. 16 alin. 1, lit. f raportat la art. 17 alin. 2 și la art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală, constatând împlinit termenul de prescripție specială. (…) Cu toate acestea, în cauză, s-a admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi au fost obligați în solidar toți inculpații la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 euro. (…) Prin urmare, soluționarea acțiunii civile în raport cu Dan Voiculescu a fost cu evidență nelegală, contrară dispozițiilor procesual penale în caz de încetare a procesului penal pentru prescripție. Acțiunea civilă ar fi trebuit să fie soluționată de către o instanță civilă, potrivit regulilor aplicabile acelei materii şi evident de către un alt complet de judecată”, se mai arată în decizia în cauză.
În urmă cu mai bine de 11 ani, la 8 august 2014, completul format din judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea, au formulat o anume sentință în Dosarul ICA, ce au implicat condamnări care totalizate au ajuns la 67 de ani de privare de libertate pentru mai multe persoane. Printre cei condamnați atunci, dar care azi nu mai sunt în viață s-a numărat și apreciatul profesor Gheorghe Mencinicopschi, care s-a stins în urmă cu aproape trei ani, din cauze unor boli la plămâni, cel mai probabil agravate în anii de detenție.
