Noua formulă de calcul a pensiilor seamănă cu cea a integralelor nedefinite. Sunt atâtea cuvinte necunoscute persoanelor obișnuite, dar nefamiliarizate cu termenii folosiți de cei care au ticluit noua lege și atâtea variabile neluate în calcul de guvernanți, încât viitorii pensionari practic nu au cum să își calculeze singuri banii pe care îi vor primi de la stat după ce se vor lăsa la „vatră”.
Într-o încercare deloc subtilă de a atrage electoratul de vârsta a treia, guvernanții au ieșit la tablă pe la mai toate posturile de știri, încercând să demonstreze cum se vor calcula de la anul pensiile, după adoptarea unei noi legi.
Primul pe listă, ministrul Simona Bucura-Oprescu, cea care a dat două exemple concrete, la Antena 3 CNN. Cu planșe frumos colorate, pe care erau înșirate cifre de-o șchioapă, pregătite din timp de realizatorii emisiunii, ministrul Muncii a indus ideea că pensiile vor crește considerabil. A uitat, însă, să traducă pe înțelesul tuturor cam ce înseamnă termenii folosiți de ea în noua formulă de calcul.
Conform demonstrației ministrului Muncii, pentru a afla totalul punctelor de pensie, trebuie adunate punctele contributive cu punctele de stabilitate și cu punctele necontributive, apoi totalul punctelor acumulate se înmulțește cu valoarea punctului de referință, adică 81 lei de la 1 ianuarie 2024, după cum a explicat Simona Bucura-Oprescu la Antena 3 CNN.
Ce înseamnă însă fiecare termen în parte? Să le luăm pe rând.
Punctele de contributivitate se referă la vechimea în muncă, anii, lunile de-a lungul cărora oamenii au cotizat la fondul de pensii.
Punctele necontributive, sau perioade asimilate, în terminologia celor de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) înseamnă perioadele de timp în care: „a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat, sau în prizonierat; a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani; a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenti de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională pentru formarea cadrelor militare, politiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar”.
Punctele de stabilitate reprezintă anii de muncă ce depășesc vechimea de 25 de ani. Astfel, pentru perioada desfășurată în muncă după 25 de ani, între 25 de ani și 30 de ani, se obțin 0,5 puncte pe an, pentru fiecare an lucrat. Pentru perioada între 30 și 35 de ani, 0,75 de puncte, iar peste 35 de ani, un punct pe an.
Problema este că totalul punctelor de pensie îl stabilește CNPP, unde există o bază de date digitalizată ce începe din aprilie 2001. Iată ce scria pe site-ul instituției, cu ceva timp în urmă.
„Potrivit prevederilor art. 160 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, vechimea în muncă recunoscută până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii. Potrivit legii, dovada vechimii în muncă realizate până la această dată se face, în special, cu carnetul de muncă… În prezent, stagiul de cotizare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 este preluat de către salariații caselor teritoriale de pensii din carnetul de muncă, în momentul stabilirii drepturilor de pensie… Actuala procedură nu acordă posibilitatea ca viitorul pensionar să cunoască, înainte de pensionarea propriu-zisă, stagiile de cotizare realizate anterior anului 2001, stagii ce urmează a fi luate în calcul pentru stabilirea pensiei. Viitorul pensionar este astfel în imposibilitatea de a prezenta eventuale acte doveditoare în vederea completării stagiului total de cotizare… În vederea asigurării unor proceduri mai sigure și mai rapide de stabilire a drepturilor de pensii și pentru realizarea unei mai bune serviri a cetățeanului, a fost demarată activitatea de preluare a datelor din carnetele de muncă ale asiguraților, pentru perioadele de cotizare realizate pâna la data de 1 aprilie 2001. Această activitate urmează să se desfășoare anterior momentului stabilirii drepturilor de pensie și va fi independentă față de procedura propriu-zisă de stabilire a pensiei“, se mai arată în documentele oficiale.
De remarcat că, mergând pe aceeași idee, mai exact la 31 august 2023, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, se stabilea, printre altele, „prelungirea, până la data de 31 august 2024, a termenului de încadrare în categoria funcţiilor contractuale a celor 1.000 de posturi prin care s-a asigurat evaluarea dosarelor de pensii în vederea recalculării. Prelungirea acestui termen a fost necesară pentru acordarea de sprijin și în etapa următoare, care constă în preluarea informațiilor din arhiva electronică a carnetelor de muncă și corelarea acestora cu datele aferente carnetelor de muncă procesate, interconectarea acestora cu baza de date deja existentă, precum și pentru recalcularea efectivă a pensiilor aflate în plată”.
Cu alte cuvinte, mai e mult până departe.
Nimeni nu îi învață pe oameni cum să procedeze dacă au lucrat la negru, fără contracte de muncă declarate de angajator. Nimeni de la Ministerul Muncii nu spune ce faci dacă o firmă s-a desființat și nu mai poți obține o adeverință, să recuperezi niște ani de vechime în muncă și nimeni nu recunoaște că, de fapt este o bulibășeală generală. Asta ca să nu mai vorbim de sustenabilitatea sistemului în sine, ținând cont de faptul că nu peste mulți ani vor ieși la pensie “decrețeii”, persoanele născute după anul 1966, 2,5 milioane de români fiind născuți numai în 1967.
În an preelectoral plouă cu promisiuni de măriri a pensiilor, demonstrații la tv pentru cei care zeci de ani au cotizat la sistemul de pensii, însă totul s-ar putea dovedi, în buna tradiție a politicienilor români, doar o gogoașă electorală.
Important și edificator: toate pensiile românilor se vor recalcula de la 1 septembrie 2024, după cum a anunțat ministrul Simona Bucura-Oprescu în fața membrilor de la Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaților.
Proiectul pentru noua Lege a Pensiilor ar urma să fie aprobat astăzi la ședința de Guvern și să fie ulterior aprobat de Parlament. Conform guvernanților, pensiile vor fi majorate de două ori în 2024, o dată la 1 ianuarie cu 13,8%, și încă o dată la 1 septembrie, prin recalculare. Din datele oficiale reiese că în prezent, cheltuielile lunare cu pensiile se ridică la 9,66 miliarde lei, însă vor crește la 11,35 miliarde de la începutul anului viitor și la 13,8 miliarde de la 1 septembrie 2024.
