La final de săptămână, premierul a venit cu anunțul referitor la următoarele măsuri ce se intenționează a fi adoptate pentru a redresa bugetul și situația economică. Și dacă Ilie Bolojan s-a referit la domeniul pe care îl cunoaște cel mai bine, reorganizarea administrativă, Cseke Atilla, ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației i-a revenit sarcina de a anunța constrângerile prin care statul vrea să colecteze cât mai mulți bani la buget.
Premierul a anunțat astăzi că se intenționează reducerea numărului de polițiști locali și un fel de comasare a Poliției naționale cu cea locală, cel puțin la nivel de dispecerate, astfel încât angajații din cele două instituții să nu se mai calce pe bombeuri la acțiuni, dar și modul în care se va calcula câți angajați au voie să aibă primăriile ori Consiliile Județene.
„Astăzi vă prezentăm principalele propuneri pe care, începând de săptămână viitoare, împreună cu reprezentanții autorităților locale, cu cei interesați le vom discuta, în așa fel încât până la finalul acestei luni, deci săptămâna viitoare, următoarea săptămână, să putem să avem pachetul finalizat.
Administrația locală este foarte importantă, pentru că țara nu se schimbă doar din București. România se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele țării noastre.
Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare, în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie factori de dezvoltare ai comunităților. Iar a treia direcție ține de componenta de politici publice, de descentralizare, de simplificare și de digitalizare, în așa fel încât, deci, prin adoptarea acestor politici, să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată”, a declarat premierul la începutul conferinței de presă.
Ilie Bolojan a anunțat cum se va calcula numărul maxim de angajați la primării și la Consiliile Județene.
„Una dintre măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatori rafinați – nu doar numărul de locuitori dintr-un județ; pot fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital județean în subordine sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două-trei persoane care să gestioneze această activitate, sau funcție de numărul de autorizații de construire pe care direcția arhitectului-șef le eliberează, dacă eliberează pentru toate unitățile administrative, dacă doar parțial -, și în felul acesta vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România, funcție de mărimea localității, și un număr maxim de angajați pentru consiliile județene”, a spus Bolojan.
Veștile proaste le-a dat însă în cea de-a doua parte a conferinței de presă ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.
„Vom propune ca suspendarea permisului de conducere să aibă loc în cazul în care amenzile contravenționale de circulație nu sunt achitate în termen de 90 de zile de la comunicare. Vom propune ca restituirea permisului de conducere suspendat să aibă loc sub condiția dovedirii achitării tuturor debitelor pe care le are cetățeanul posesor de acest permis. Dacă există un debit scadent care nu este achitat, permisul de conducere nu se restituie până la achitarea acestui debit. Radierea din circulație a unui autovehicul nu se va putea face decât cu prezentarea certificatului de atestare fiscală, adică cu stingerea tuturor datoriilor.
Achiziționarea de autoturisme – cumpărătorul va putea achiziționa aceste autoturisme și le va putea înscrie pe numele lui atunci când are toate datoriile plătite. Astăzi, conform legii, doar vânzătorul este obligat să aducă certificat de atestare fiscală, cumpărătorul, care în această tranzacție, practic, dispune și de fonduri, nu are această obligație.
Autorizațiile de construire vor putea fi eliberate doar cetăţenilor care şi-au achitat aceste taxe și impozite locale sau amenzi contravenționale. De asemenea, propunem instituirea unor mijloace, mecanisme moderne, de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru o primărie ca prin utilizarea dronelor să poată să identifice aceste imobile, nu mai trebuie să meargă inspectorii pe teren, nu e o problemă legată de dreptul de proprietate, este o metodă des folosită în alte state ale Uniunii Europene, și, aceste drone, astăzi sunt capabile să facă și măsurători. Pe baza acestor măsurători se poate deschide rol fiscal pentru cetățeanul care nu și-a declarat această construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără autorizație de construire. De asemenea, vom propune ca autoritățile locale, respectiv primăriile să poată externaliza încasarea debitelor scadente către autoritatea locală prin firme de executare fiscală. O mențiune aici e de făcut, cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitorului”, a anunțat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Pentru ca toate aceste măsuri anunțate astăzi de premierul Ilie Bolojan să poată fi și puse în aplicare, urmează ca acestea să primească sprijin legal, iar premierul a anunțat că săptămâna următoare va susține aproape zilnic conferințe de presă pentru a explica în detaliu fiecare măsură din acest al doilea pachet de măsuri de reformă.
De remarcat că deocamdată nici în acest al doilea pachet de reformă nu au fost anunțate prevederi referitoare la colectarea restanțelor de la marii datornici, sau de la multinaționalele care au cifre anuale de miliarde de euro, dar la sfârșit de an raportează profit zero.
