Președintele interimar al României, Ilie Bolojan a participat ieri, 6 martie, la Bruxelles, la summitul extraordinar al UE, fiind și prima sa misiune oficială în calitate de șef de stat la o astfel de întâlnire. După mulți ani, România a avut în sfârșit parte de o reprezentare cu personalitate, Ilie Bolojan având un discurs ferm referitor la poziționarea țării noastre în contextul războiului din Ucraina.
Deși este doar președinte interimar, Ilie Bolojan reușește să se impună, atât pe plan intern, cât și la întâlnirile internaționale.
La prima sa participare în calitate de șef al statului la un summit UE, Bolojan a ținut să exprime fără echivoc care va fi poziționarea României referitoare la reînarmarea Europei, dar și la modul în care statele UE vor ajuta Ucraina în efortul său de război.
Acesta a spus răspicat că România nu va trimite trupe pe teritoriul Ucrainei, dar și că România va participa activ la procesul de reînarmare.
”Este o oportunitate și pentru industria noastră de apărare de a intra în consorții, de a se asocia cu marii producători europeni de muniție, de armament, în așa fel încât o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, nu doar să avem cheltuieli militare, ci o parte dintre ele să se întoarcă în economia românească, creând locuri de muncă, creând capabilități. Asta înseamnă cercetare, tehnologii noi, care apoi pot fi dezvoltate și în sectorul civil”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a explicat, la sfârșitul întâlnirii, care au fost principalele puncte de discuție.
„În ceea ce privește subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie susținută de toți cei 27 de membri, deci în unanimitate, în care ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare.
Aici sunt câteva elemente importante: s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, în sensul în care cheltuielile de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare”, este prima dintre deciziile importante adoptate summit de ieri, menționată de Ilie Bolojan la sfârșitul întâlnirii.
O a doua concluzie se referă la cheltuielile legate de acest efort de înarmare a statelor membre UE.
„Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare.
Un alt element important este posibilitatea ca, din fondurile europene care nu vor fi cheltuite și care au fost alocate statelor, să se poată direcționa către cheltuielile de apărare fonduri, în așa fel încât acestea să nu fie pierdute.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale care țin de Banca Europeană de Investiții să acorde companiilor din domeniu aceste credite.
Asta ar însemna, pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare și, de asemenea, o dezvoltare a industriei naționale de apărare din fiecare țară”, a mai declarat președintele interimar al României.
Acesta a precizat sub ce formă se vor aloca fondurile și pe ce se vor duce banii alocați pentru înarmare.
„S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune – și e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară. De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar și, în general, asigurarea securității la toate frontierele UE.
De asemenea, un element important în acest pachet legat de întărirea apărării europene este susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare, în așa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil, pentru ca țările europene să-și asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării Europei.
Simplificarea achizițiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană în așa fel încât să se poată face achiziții mai rapide și, de asemenea, să se poată face achiziții în care un stat care achiziționează, de exemplu, o anumită tehnică militară, să poată distribui și altui stat, în așa fel încât cumpărând mai mult să se poată cumpăra mai ieftin și să fie așa cum am spus, interoperabil”, a precizat Ilie Bolojan.
De menționat că, așa cum era de așteptat, premierul Ungariei a făcut notă discordantă la summitul de ieri de la Bruxelles. Liderul de la Budapesta a apreciat că efortul de susținere a Ucrainei „va ruina Europa”, Ungaria fiind singura țară care s-a opus planului de reînarmare a Europei.
