La 26 aprilie 2024, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, majoritari în Parlamentul Republicii Moldova, au adoptat Legea cu privire la implementarea parțială a votului prin corespondență. Această lege oferă cetățenilor moldoveni stabiliți în Statele Unite ale Americii, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia o altă formă de vot – cea prin intermediul poștei.
Inițiativa legislativă a deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate a venit ca urmare a solicitării televizate a Maiei Sandu, făcută la finele lunii februarie 2024. Într-o emisiune de televiziune, președintele a solicitat, cu subiect și predicat, grăbirea adoptării acestei legi.
„Cred că Parlamentul trebuie să grăbească finalizarea proiectului de lege cu votul prin corespondență, încât măcar în câteva țări să putem utiliza această modalitate de vot. Cred că ar trebui să se încerce acest vot prin corespondență în special în țările mari, unde este greu de ajuns la secțiile de vot. Astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facă acum Guvernul și Parlamentul”, a spus Maia Sandu în emisiunea „Cabinetul din Umbră” din data de 29 februarie 2024.
Președintele a solicitat, iar parlamentul s-a executat – legea a fost votată. Am considerat că modificarea legii electorale într-un an electoral va fi sancționată de juriștii Curții Constituționale a Republicii Moldova ori de către experții Comisiei de la Veneția de pe lângă Consiliul Europei. Nu a fost să fie!
Recent, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, Veronica Roșca, a anunțat că experții Comisiei de la Veneția au oferit aviz pozitiv acestei legi. Potrivit oficialului moldovean, experții internaționali ai comisiei au salutat introducerea acestei modalități alternative de vot, „întrucât numărul cetățenilor moldoveni cu drept de vot stabiliți peste hotare este mare, comparativ cu alte state, iar practica după care au votat în trecut a creat dificultăți”.
Oficialul moldovean a mai spus că experții comisiei au remarcat faptul că „acoperirea teritorială limitată a votului-pilot este acceptabilă deoarece se aplică unui singur scrutin” și anume referendumului și alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Totodată, în avizul Comisiei de la Veneția se accentuează faptul că, deși amendamentele au fost adoptate cu mai puțin de cinci luni înainte de scrutin acestea nu încalcă principiul stabilității dreptului electoral, întrucât au o aplicabilitate teritorială restrânsă (Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda).
În spațiul public dintre Prut și Nistru, avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția este prezentat într-o lumină pozitivă dar, din punctul meu de vedere, există câteva elemente ale acestui aviz care ar trebui privite ca un semnal roșu arătat majorității parlamentare.
Iată despre ce este vorba: Legea votată pe 26 aprilie, dar care a fost trimisă la Consiliul Europei spre avizarea Comisiei de la Veneția la data de 3 mai, este o aluzie la faptul că majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate ar fi trebuit să consulte această lege până la adoptarea ei finală. La fel, în textul avizului este scris, negru pe alb, că „Legea a fost făcută în grabă”. În text, experții Comisiei de la Veneția subliniază riscul mare de diminuare a încrederii cetățenilor moldoveni în procesul electoral din cauza modificării legislației electorale înaintea alegerilor – „Modificarea Codului electoral mai puțin de un an până la alegeri trebuie să fie făcută foarte atent, pentru a evita manipularea în avantajul partidului de guvernare. Chiar dacă manipulare nu există – aceste modificări pot fi percepute ca interese politice de moment. Elementele esențiale ale procesului de vot tot sunt fundamentale și în principiu nu ar trebui să fie modificate cu un an înainte de alegeri”.
De asemenea, este subliniat faptul că „modificări frecvente ale sistemului electoral și lipsa de transparență în cadrul acestor procese, trebuie luată în considerare”.
Din punctul meu de vedere, sublinierile făcute de experții Comisiei de la Veneția vin să recomande că orice alte modificări ale Codului Electoral al Republicii Moldova ar trebui să fie făcute prin consens public larg și doar după consultări publice cu toți actorii politici relevanți, iar acest lucru ar trebui să aibă loc cu mult timp înainte de alegeri. Rândurile critice ale avizului pozitiv spun că experți Comisiei de la Veneția recomandă ca implementarea generală a votului prin corespondență să fie făcută doar după alegerile parlamentare din 2025.
Decidentul politic de la Chișinău a preferat să treacă peste rândurile critice prezente în avizul Comisiei de la Veneția. Eu port ochelari, probabil ăsta a fost motivul pentru care am văzut că legea electorală se modifică într-un an electoral, contrar oricăror cutume de bun simț.
Una peste alta, ochelarii mei consideră, naiv, că în politică, inclusiv cea dintre Prut și Nistru, ar trebui să existe morală, bun simț și valori democratice. Doar că, mai marii zilei nu mai judecă politica moldovenească prin prisma dioptriilor de democrație, ci doar ale interesului strategic.
Bloggerul Cristian Hrițuc a fost primul care a semnalizat, pe rețelele de socializare, faptul că partidul majoritar în Parlamentul de la Chișinău va introduce votul prin corespondență la alegerile prezidențiale. „Realegerea Maiei Sandu, cât și validarea referendumului sunt mizele acestui an, atât pentru Republica Moldova cât și pentru București și Bruxelles. Nici în România, nici în restul cancelariilor din Vest nu își dorește cineva ca Igor Dodon sau alt pro-rus să pună mâna pe președinția moldovenească. Tocmai de aceea, nimeni nu mai judecă neapărat procesele din Republica Moldova prin cheie democratică, ci prin cheia interesului de stat, a siguranței zone și a interesului strategic”, a scris Hrițuc.
În contextul în care, între Prut și Nistru, normele democratice pot fi încălcate, iar reprezentanții Uniunii Europene închid ochii la derapajele de la democrație executate de decidentul politic de la Chișinău, înseamnă că între Prut și Nistru, bunul simț, morala, principiile și valorile și-au dat obștescul sfârșit.
Pentru a vota prin corespondență, cetățenii moldoveni cu domiciliul în Statele Unite ale Americii, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.
În Uniunea Europeană votul prin corespondență este aplicat de către 13 state membre.
