16.7 C
București
joi, 23 mai, 2024
Google search engine
EDITORIALÎntrebarea fierbinte a momentului: se rupe coaliția la buget?

Întrebarea fierbinte a momentului: se rupe coaliția la buget?

La plecarea în vacanța africană, președintele Klaus Iohannis ar fi dat un ordin scurt: nu provocați o criză în coaliție pînă mă întorc, susțin surse de la vîrful PNL contactate de noi.

Atacurile între PSD și PNL sunt tot mai dure și mai multe, dar măcelul adevărat încă nu a început. E de așteptat, însă, ca bătălia finală să se dea la dezbaterea bugetului, moment care are mari șanse să reconfigureze guvernarea. PSD – PNL, la răscruce de drumuri: cineva trebuie să ”moară”.

Bugetul de stat al Germaniei e la un pas să dărîme de la putere coaliția lui Scholz după evenimentul fără precedent produs zilele trecute, cînd Curtea Constituțională a blocat o manevră de imens impact economic a cabinetului. Mai precis, Curtea a respins alimentarea cu 60 de miliarde de euro a capitolului politicilor verzi dintr-un fond constituit inițial pentru acoperirea pandemiei de Covid. Presa lumii scrie deja că dacă guvernul german nu găsește în următoarele zile surse pentru acoperirea găurii de 60 de miliarde, coaliția de guvernare, și așa foarte slabă, ar putea să se prăbușească, deja analizîndu-se variante alternative, precum guvern al social-democraților cu creștin-democrații șamd.

În SUA sunt, de asemenea, probleme imense la bugetul de stat. Congresul nu a putut vota la timp bugetul pe anul viitor, astfel că s-a recurs la adoptări temporare, pe bucăți. Ucraina și Israel au rămas, deocamdată, fără bani, tocmai din cauza disputelor dintre congresmeni.

Problema banilor e mai spinoasă ca oricînd, iar dacă asta se întîmplă în marile economii ale lumii, în România ea sigur va avea consecințe cel puțin dramatice.

Dintr-un motiv foarte simplu: oricît se chinuie premierul să ne convingă de contrariu, nu sunt bani la buget.

2023 e primul an în care nu avem rectificare bugetară, o aberație fiscală, pentru simplul motiv că ea singură ar produce un deficit bugetar de 1,1%, conform ministrului Finanțelor, Marcel Boloș.

Pentru că deficitul bugetar stabilit prin legea bugetului pe 2023 trebuie să fie de 4,4%, dar zilele astea Comisia Europeană îl estimează la minim 6,3%, premierul Ciolacu a decis soluția aiuritoare: nu mai dă nimănui bani la rectificare, stopează toate plățile pentru investițiile în derulare și dă lei cu țîrîita, cît să ducă de nas instituțiile, dintr-o anomalie numită fondul de rezervă al guvernului, care, în mod normal, ar trebui să fie de maxim 700 de milioane de lei. Fond din care numai Ligia Deca a cerut pentru Educație două miliarde, plus alte nouă miliarde la rectificarea care nu se mai face.

Să o luăm metodic.

Legea finanțelor publice 500/2002 prevede la articolul 35 că Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an. După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.

Suntem dincolo de jumătatea lunii noiembrie și aflăm doar că proiectul viitorului buget e subiect de discuții tensionate în coaliție. Tot mai tensionate.

Ni se promite un buget axat pe investiții, dar nici ministrul Muncii, nici premierul nu sunt capabili să prezinte măcar sursa alimentării creșterii de pensii, necum de unde ar veni banii pentru mari proiecte.

Anul trecut, de bine, de rău, guvernul Ciucă a adoptat proiectul pe 8 decembrie și a fost votat de Parlament cîteva zile mai tîrziu.

Acum, sunt slabe șanse să se repete situația, deși timp pînă în decembrie ar mai fi. Liberalii vor de la social-democrați garanția, la negocierile privind bugetul, că nu vor fi introduse taxe noi și nici nu vor crește taxele și impozitele existente.

Dar nu e clar ce fel de garanții ar putea fi oferite, mai ales de către un premier care, oricum, și-a făcut o regulă din a-și anula propriile decizii imediat după luarea lor sau chiar înainte ca ele să intre în vigoare.

Bugetul pe 2024 va trebui să includă, pe lîngă cheltuielile tradiționale ori pe lîngă utopicele majorări de pensii cu 40%, bani pentru cinci rînduri de alegeri, pentru plata datoriilor din urmă, pentru achiziții masive de armament, pentru ajutorarea Ucrainei în varii forme, poate și a Israelului șamd. Agricultura română, o importantă sursă pentru buget, e sever afectată de concurența cerealelor ucrainene. Firmele mai mari sau mai mici falimentează pe capete. Inflația e cea mai mare din Europa, și se aude că după 1 ianuarie ar putea începe iar să crească.

Drama e că ecuația bugetară e strîns legată de cea electorală. PNL și PSD au ajuns într-un punct critic cunoscut de mult: nu pot intra de mînuță în anul electoral pentru că fiecare mare partid are nevoie de un sac de box.

PSD speră ca liberalii să intre în opoziție încercînd să-și refacă zestrea electorală boțită pînă la europarlamentare și să-i lase guvernare pe mînă.

Doar că, oarecum neașteptat, PNL visează contrariul, după cum ne-au dezvăluit surse din partid.

Mai precis, ei vor să arunce PSD peste bordul guvernării și să rămînă singuri la butoane.

”PSD are o armă devastatoare împotriva noastră: ne racolează pe capete aleșii locali promițîndu-le bani pentru comunități, esențiale pentru ei în alegerile locale. Or, dacă noi plecăm, le lăsăm banii pe mînă și dăm undă verde comerțului cu primari, care deja a pornit și se anunță de un nivel fără precedent. Nu stăm bine cu leadershipul de partid, nu avem comunicatori buni, imaginea lui Iohannis nu ne ajută, nu avem proiecte tentante, așa că nu ne putem permite să pierdem unicul atu pe care îl mai avem, aleșii locali. Pentru asta e nevoie să rămînem noi și nu PSD la guvernare și să refacem rapid polul dreptei” ne-a spus un greu penelist, sub protecția anonimatului.

De fapt, ruperea coaliției a devenit de cîteva zile temă rostită public de către liberali.

Marcel Ciolacu e la curent cu manevrele care se pritocesc în tabăra adversă; ieșirea lui la Antena 3, zilele trecute, s-a vrut un semn dat aliaților că știe ce pun la cale și că nu e dispus să se predea fără luptă. Din păcate, amenințările lui cu anticipatele sunt ridicole. Ele se fac strict dacă le vrea președintele, altfel nu. Iar președintele e liberal, în esență. Un guvern de dreapta condus de PNL e o garanție în plus că va fi susținut anul viitor pentru vreo funcție europeană.

Dezbaterile la buget au potențialul de a oferi în perioada imediat următoare scînteia necesară aruncării coaliției în aer. Dacă Ciolacu nu reușește să treacă bugetul anul acesta, va adînci haosul economic și va încasa, totodată, o lovitură de imagine imensă, oferind culoar de atac PNL. Dacă liberalii anunță că nu susțin bugetul lui Ciolacu, rămîne doar soluția asumării răspunderii în parlament și, implicit, a riscului unei moțiuni de cenzură, aproape sigur de succes. După care vine mersul în dealul Cotrocenilor pentru un nou premier. Un scenariu care îl poate lăsa pe Ciolacu nu doar fără fotoliul de prim-ministru, ci și de lider de partid. Meciul se încinge dramatic, urmează Sărbători fierbinți,

Bogdan Tiberiu Iacob
Bogdan Tiberiu Iacobhttp://canal33.ro
Bogdan Tiberiu Iacob este ziarist cu o vechime neîntreruptă în presă de 31 de ani, format la școala ”Evenimentului zilei” din anii 90, trecut pe la Național, Cancan, QMagazine, în prezent activ la siteul de informații și analize Inpolitics.ro.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments