Cifrele arabe, primele cele mai folosite în lume, își află originea în cultura indiană. Arabii le-au preluat și le-au răspândit în Europa în Evul Mediu, apoi în întreaga lume prin intemediul colonialismului.
Acțiunile sau comportamentele pe care le facem în mod repetat devin o parte firească în viața de zi cu zi. Formate în urma repetiției devin deja obișnuințe.
Chiar dacă nu ne gândim conștient la acest lucru, cifrele și numerele, simboluri aparent abstracte, sunt printre cuvintele folosite în mod frecvent și se împletesc zilnic în viața noastră. Numerele, cifrele și calculele ne ajută în aproape orice împrejurare, ne fac viața mai ușoară, mai logică și uneori amuzantă, căci cu ajutorul lor numărăm, comparăm, măsurăm, cântărim, comunicăm.
Carl Friedrich Gauss spune că „Matematica este regina științei, iar aritmetica este regina matematicii.”
Arheologicii și istoricii, bazându-se pe descoperirile arheologice de oase si pietre cu semne inscipționate, afirmă că primele referințe despre numere erau simboluri și prima dată au fost folosite aproximativ în urmă cu 32000 de mii de ani. Se presupune că aceste semne erau folosite pentru a calcula timpul sau pentru a calcula vânatul în comun și a fi împărțit in mod egal participanților.
Ulterior oamenii au început să-și foloseacă degetele pentru a număra, descperindu-se sistemul ordinal care ulterior a progresat spre sisteme mai complexe, dezvoltate de mayași în 3400 î.Hr și egipteni în 3100 î.Hr.
Sistemul de numărare până la 10 din lume provine din India, unde conceptul de numerologie a fost dezvoltat pentru prima dată în secolul al IV-lea. Arabii l-au preluat de la indieni în secolul al IX-lea. Deși indienii sunt cei care au inventat sistemul modern de numerație, acestea sunt considerate greșit numere arabe. Eroarea a apărut în urma faptului că perșii au copiat sistemul de numerație de la indieni și l-au transmis arabilor, prin intermediul cărora a ajuns în Europa.
Cifra zero, cunoscută sub numele de zero indian, este printre cele mai mari inovaţii din istoria omenirii, fiind considerată piatra de temelie a matematicii şi fizicii moderne. Este prima documentare despre nevoia existenței cifrei zero, cu semnificația de gol, nimic, absența a ceva ce există. Cifra zero a fost apoi folosită de mayași, egipteni, babilonieni.
Înainte de a descoperi zero indian, deși erau matematicieni cu înaltă calificare, mayaşii nu au folosit niciodată zero în calcule.
Nici grecii antici, nici romanii nu recunoaşteau zero ca fiind o cifră, desi grecii au dezvoltat multe puncte de vedere filosofice pe acest subiect.
Grecii au inventat propriul sistem de notare, dar acesta se baza pe alfabetul grecesc, primul sistem de scriere a numerelor, care permitea reprezentarea lor nu prin simboluri ci prin prin litere, sistem de notare complex și dificil de înțeles.
Sumerienii, în jurul anului 3500 î.Hr. au inventat primele numere renunțând la simboluri și au inventat un sistem de notare numit sistemul sexagesimal care utilizează numere în baza 10 și încă este folosit pentru a număra minutele și secundele. Sistemul Sumerian este numit pozițional și se referă la faptul că valoarea unui simbol depinde de poziționarea față de celelalte simboluri. Babilonienii au primit sistemul numerelor lor de la sumerieni.
Egiptenii au inventat un sistem de notare alfabetic, care se baza pe hieroglife, simbolurile care se bazau pe sunete, dar au inventat, de asemenea, un sistem de numerotare în baza 10, foarte asemănător cu cel al sumerienilor și babilonienilor.
Romanii numărau în baza 10, dar foloseau majuscule. Timp de 2000 de ani a fost pentru europeni singura modalitate de calcul și scriere a operațiilor aritmetice, obiceiuri ce se păstrează și în prezent pentru a desemna paragrafe, capitole, secole, ceasuri cu inscripționări în cifre romane, sau diferențierea, în funcție de perioda de domnie, a regilor sau reginelor.
Numerele romane au la baza sapte simboluri: I pentru 1, V pentru 5, X pentru 10, L pentru 50, C pentru 100, D pentru 500 si M pentru 1000. Pentru numere mai mari de 4000, romanii adaugau o linie deasupra unui simbol pentru a indica multiplicarea cu 1000 a simbolului respectiv.
