Autoritățile electorale de la Chișinău nu l-au înregistrat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova pe Igor Munteanu, ex-ambasador al statului moldovean în Statele Unite ale Americii.
Motivul invocat de autoritățile electorale de la Chișinău afirmă că „nu au fost respectate prevederile legale ce țin de condițiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susținătorilor”.
Mai exact, din cele 17 504 de semnături prezentate de Munteanu în susținerea sa, administrația electorală i-a tăiat după verificare peste 2000 lăsându-l cu 14.827, adică cu 173 de semnături sub pragul necesar.
Munteanu a afirmat într-o conferință de presă că invalidarea celor 2887 de semnături ar fi o comandă politică. „Verificările efectuate de CEC au vizat în special acele raioane în care semnăturile colectate depășeau cu puțin (60-100) plafonul stabilit de Codul Electoral, astfel, procedura de validare a fost transformată într-un instrument de represalii politice contra candidaților incomozi”, a precizat ex-ambasadorul moldovean.
Încărcătura politică a refuzului administrației electorale de la Chișinău de a-l înregistra pe fostul ambasador al Republicii Moldova, Igor Munteanu, în calitate de contracandidat al doamnei Maia Sandu în cursa prezidențială, a trezit deja mai multe semne de întrebare la adresa Comisiei Electorale Centrale.
Într-un comunicat de presă administrația electorală a Republicii Moldova afirmă că este ținta atacurilor unor politicieni.
Din punctul meu de vedere, neînregistrarea lui Munteanu în cursa prezidențială este o confirmare a faptului că nu numai procesul propriu zis de strângere al semnăturilor de susținere în favoarea unui candidat dar și procesul de verificare al acestor liste, poate fi folosit în calitate de ghilotină electorală a unor candidați incomozi.
Candidatura lui Igor Munteanu nu era una care să o fi incomodat foarte tare pe Maia Sandu. Mai degrabă această candidatură incomoda principiul potrivit căruia pe drapta politică moldovenească trebuie să existe un singur candidat iar acesta este Maia Sandu.
În același timp, nu pot exclude în totalitate că erorile constatate de către administrația electorală centrală la verificarea listelor de subscripție au existat cu adevărat. Procesulde colectare a semnăturilor în susținerea unui candidat, conține atât IDNP-ul persoanei respective, cât și seria buletinului de identitate iar lista este completată personal de către acești susținători. În cazul în care colectorul nu este experimentat, format, instruit în detaliu referitor la procesul de întocmire a listei de subscriptie, poate comite erori deci îi va fi destul de greu să colecteze liste corecte de subscripție.
Am ajuns să-l cunosc pe ex-ambasadorul Munteanu în virtutea funcțiilor deținute de el de-alungul anilor. Îl știu ca un profesionist riguros, care respectă litera și spiritul legii. Nu ar fi admis erori în procesul de culegere a listelor de subscripție. Nu ține de eticheta, inclusiv diplomatică, a domniei sale.
Știu că Igor Munteanu ține la etichetă. Cele întâmplate sunt mai jos de orice comportament politic. Cei care au găsit nod în papură la verificarea listelor au făcut exces de zel. Folosesc această sintagmă ca să fiu elegant în afirmații publice.
Excesul de zel a apărut la verificare listelor de subscripție strânse în favoarea unui candidat care împărtășește valori democratice și europene. Un candidat care a avut multe critici argumentate la adresa puterii de la Chișinău.
Voi aminti că, președintele administrației electorale de la Chișinău, Angelica Caraman, și vicepreședintele acestei instituții, Pavel Postică, au fost desemnați în aceste funcții de către majoritatea politică de la Chișinău. Astfel, Angelica Caraman a fost desemnată membru al CEC la propunerea PAS, iar Pavel Postică, prin decretul prezidențial al Maiei Sandu.
Constat că acest exces de zel de care s-a dat dovadă în cazul lui Igor Munteanu nu apărut la verificarea listelor de susținere a unor candidați de stânga care nu au avut reprezentanțe în provincie și nici structuri politice care să-i ajute la colectarea acestor liste de subscripție.
În contextul apariției acestor excese, pentru a nu admite alte derapaje de la un proces electoral corect și democratic, consider necesară creșterea numerică a observatorilor electorali internaționali care ar monitoriza pe termen lung întreg procesul electoral început în Republica Moldova, nu doar în ziua alegerilor.
În total, în cursa pentru prezidențiale concurează 11 pretendenți: Alexandr Stoianolgo, susținut de PSRM, candidatul PAS, Maia Sandu, candidatul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, desemnat de Partidul „Viitorul Moldovei”, candidatul independent Irina Vlah, Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei, candidatul independent Andrei Năstase, Octavian Țîcu, desemnat de Blocul „Împreună”, și candidații independenți, Victoria Furtună, Natalia Morari și Tudor Ulianovschi.
