Agenția oficială de știri a Republicii Moldova, Moldpres, informa recent că președinta Maia Sandu a discutat la data de 2 august cu un grup de creatori de conținut din mediul online despre referendum și aderarea statului moldovean la Uniunea Europeană.
În știre e subliniat faptul că șefa statului moldovean le-a atras atenția bloggerilor moldoveni asupra „importanței unui dialog responsabil cu urmăritorii de pe rețelele de socializare și din comunitățile online”. Potrivit Moldpres, discuția face parte din seria de consultări cu reprezentanți ai diferitor categorii sociale și comunități pe tema referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Luni, 5 august, o altă instituție moldovenească de presă făcea la fel o știre cu trimitere la referendumul din 20 octombrie 2024 în baza declarațiilor europarlamentarului Siegfried Mureșan care susținea că „a sta acasă în ziua referendumului înseamnă a face jocul Federației Ruse”. Potrivit oficialului de la Bruxelles, o prezență masivă la urne și un vot ferm în favoarea integrării europene va reprezenta un semnal pentru instituțiile europene să accelereze procesul de negocieri cu Republica Moldova.
Pe de altă parte, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, președintele fracțiunii parlamentare Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Vlad Bătrâncea anunța la rândul său că s-a adresat Comisiei Electorale Centrale cu o solicitare privind legalitatea acțiunilor autorităților centrale, care au început campania de promovare a referendumului constituțional, înaintea perioadei electorală, fapt care constituie o încălcare gravă a legislației electorale.
„Campania nu a început, candidații electorali nu sunt înregistrați. Or, doar candidații înregistrați, participanții au dreptul să promoveze ideile referendumului sau să facă apel pentru boicotarea acestuia sau să promoveze votul „pro” sau „contra”, a precizat Bătrâncea.
Liderul moldovean a adăugat că reprezentanții guvernului de la Chișinău constrâng autoritățile locale să participe la această campanie.
Postul public de radio, Radio Moldova intrase și el în aceeași horă când anunța la 23 iulie 2024 că președinta Maia Sandu se întîlnise cu președinții raioanelor, îndemnându-i să sprijine parcursul european al statului moldovean. În cadrul întâlnirii, șefa statului a discutat cu 28 de președinți și vicepreședinți de raioane, subliniind că integrarea europeană va aduce beneficii tuturor comunităților, indiferent de preferințele politice și a prezentat proiectele de dezvoltare din regiuni, finanțate de Uniunea Europeană.
La 31 iulie 2024, odată cu încheierea sesiunii de primăvară-vară a legislativului moldovean, socialiștii și comuniștii moldoveni au rămas fără tribuna publică de exprimare oferită de Parlament. Administrația electorală centrală de la Chișinău a lăsat fără răspuns solicitările venite din partea lui Bătrâncea.
Liderii Partidului Acțiune și Solidaritate au respins mereu acuzațiile că formațiunea politică din care fac parte ar fi dat startul campaniei electorale pentru referendum înainte de termenul stabilit de Codul Electoral. Potrivit acestora este vorba doar de exerciții de comunicare, „nu poate fi vorba de campanie electorală atât timp cât nu se comunică ce trebuie să facă cetățenii moldoveni la referendum”.
În același timp, comentatori politici aflați în siajul puterii, sugerează că orice critică la adresa referendumului ar fi asociată cu obiectivele Federației Ruse de boicotare a referendumului din octombrie 2024 și de împiedicarea formării, după alegerile parlamentare din 2025, a unei majorități parlamentare în frunte cu PAS.
Repet ce am afirmat anterior – suprapunerea alegerilor prezidențiale cu referendumul pro-european este cea mai riscantă acțiune politică luată de un președinte al statului moldovean.
Barometrul Socio Politic realizat de IMAS în luna iulie 2024 arată că doar 34 la sută din respondenți consideră că este corect ca această consultarea cu cetățenii a fost organizată în aceiași zi cu alegerile prezidențiale, 58 la sută consideră că referendumul trebuia organizat independent de alegerile prezidențiale, alte opt la sută nu au știut să răspundă la această întrebare.
Locuitorii dintre Prut și Nistru sunt, în general, europeni. Același sondaj sociologic indică că 53% dintre ei sunt gata să voteze pentru Uniunea Europeană în cazul unui referendum de aderare.
În același timp, 45 la sută din respondenți consideră că orientarea de politică externă a statului moldovean ar trebui să fie una echilibrată, atât cu Rusia, cât și cu statele din Uniunea Europeană iar 31 la sută din respondenți afirmă că orientarea de politică externă ar trebui să fie orientată doar către Uniunea Europeană. La fel, 12 la sută sunt de acord cu o orientare strictă către Federația Rusă, iar doar 6 la sută susțin un vector moldovean de politică extern care ar duce la unirea cu România.
Pe de altă parte, un sondaj realizat de CBS-AXA la comanda Institutului pentru Politici și Reforme Europene arată că circa 66 la sută dintre eventualii participanți la referendumul din 20 octombrie 2024 ar susține această inițiativă.
După data de 20 septembrie 2024 vom cunoaște dacă aceste date sociologice se vor păstra, sau nu. După această dată, administrația electorală centrală va înregistra atât candidații care vor concura pentru funcția de președinte al statului moldovean, cât și partidele care vor face agitație, pro sau contra, referendum.
Majoritatea observatorilor vieții politice dintre Prut și Nistru știu că puterea de la Chișinău folosește totul pentru a face campania pentru referendum cât mai efectivă. Toate pârghiile de putere sunt implicate pentru obținerea unui rezultat cât mai bun.
La Bruxelles și la București, se știe că politica este mai puțin despre morală ci mai mult despre eficacitatea acțiunilor întreprinse pentru a atinge rezultatul dorit. La fel, se știe că, în cazul unui rezultat negativ, imaginea Uniunii Europene va avea de suferit. Iată și motivul pentru care se închid ochii la derapajele de moralitate ale puterii de la Chișinău.
