Magistrații iau din nou poziție în fața unei legi inițiate de guvernul Bolojan care aduce atingere pensiilor și reclamă la CCR Legea prin care se stabilesc reguli noi în privința pensiilor private. Același demers îl fac și parlamentarii din partidul condus de George Simion, dar fără a aduce argumente juridice. Legea a fost aprobată miercuri, 15 octombrie, la Camera Deputaților, în ciuda criticilor venite din partea societății civile.
Când vine vorba de ciuntirea pensiilor, de stat și, mai nou, private, magistraților li se ridică brusc tensiunea.
Astfel, după ce au contestat la Curtea Constituțională legea prin care se modifică pensiile speciale și condițiile de pensionare pentru magistrați, astăzi, 16 octombrie, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) mai fac un demers asemănător. De această dată este vorba despre Legea prin care banii din Pilonul 2 de pensii nu pot fi retrași integral în momentul ieșirii la pensie, ci doar în proporție de 30%, lege pe care magistrații o reclamă ca fiind neconstituțională.
„Secțiile Unite ale ÎCCJ au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare.
Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie și în beneficiul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală, acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor.
Aspectele de neconstituționalitate ridicate de ÎCCJ
𝟏. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie
Astfel,
• obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat
• lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal
• limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant
• restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare
sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari.
Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active (…)
𝟐. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
Astfel,
• Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege.
• Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie.
Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constant sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor.
De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au fost rectificate aspectele de neconstituționalitate”, se spune în comunicatul ÎCCJ.
Și cei de la AUR au anunțat că au contestat Legea pensiilor private la Curtea Constituțională, însă nu au menționat argumente juridice, ci numai de ordin general.
„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! (…) În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”, acuză cei de la AUR.
De data aceasta premierul Ilie Bolojan s-a abținut și nu a mai amenințat cu demisia dacă legea sus-menționată pică la Curtea Constituțională.
