Denumită popular Răpciune, Brumar cel mic, Vinicel, Viniceriu și Vinișel, luna septembrie și-a primit numele de la latinescul septem, care înseamnă șapte. Septembrie era a şaptea lună în calendarul roman, care începea de la 1 martie. Atât în calendarul iulian, cât şi în cel gregorian, când s-a stabilit că anul începe la 1 ianuarie, septembrie a devenit luna a noua.
Conform vechilor tradiții creștine, în luna septembrie începe noul an bisericesc. În tradiția populară, toamna începe de la Sf. Maria Mică, 8 septembrie și durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie.
Popular, Septembrie este cunoscută şi sub numele de Răpciune, cu înţeles de răcire a timpului, aşa cum indică şi zicala: „În luna Răpciuni Cad copiii pe tăciuni!” adică se strâng în jurul focului, spune Ion Ghinoiu. Răpciune nu are o etimologie certă. Se crede că ar veni din latina, raptionem, și că se referă la culesul roadelor. O altă variantă face referire la răcirea vremii. Viniţel sau Vinimeriu se referă la momentele culesului viţei de vie şi stoarcerii strugurilor, preparariea vinului.
Calendarul popular cuprinde sărbători specifice trecerii la vremea friguroasă, de la toamna către iarna. Acum se strâng roadel de pe câmp, din vii, grădini, livezi se fac semănaturile de toamnă.
În calendarul popular se succed: Simion Stâlpnicul, Anul Nou Biblic, Ciuda lui Arhanghel, Sântămărie Mică, Ziua Crucii, Cârstovul Viilor, Ziua Şarpelui, Teclele, Berbecari, Începutul Verii lui Mioi.
În această lună, în emisfera nordică, pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, Acum noaptea este egală cu ziua, apoi durata zilelor continuă să scadă, iar a nopților să crească.
Este timpul de recoltat, în tradiția populară septembrie este luna în care se culeg livezile și vița-de-vie. și de adunat provizii pentru iarnă. Se spune că cei ce nu au strâns peste vară plantele medicinale, de leac, mai au răgaz până la Sfânta Maria Mică, după care acestea își pierd proprietățile tămăduitoare.
Calendaristic, Sfânta Maria Mică înseamnă sfârșitul verii. Primele care simt acest lucru sunt păsările migratoare care încep să plece din țară. Oamenii nu mai poartă de acum înainte pălării căci vremea începe să se strice. Maria Mică se păzește prin nelucrare la fel ca Maria Mare.
De Ziua Crucii se bat nucii, prilej de petreceri, mai ales pentru cei tineri. De la această zi până la Sfânta Parascheva, au loc, în funcție de zonă, ceremonialurile numite ostrovul viilor, adică începerea culesului la struguri.
Ostrovul viilor este un fel de clacăunde sătenii se adună să culeagă viile. Se cheamă lăutari și se petrece, se spun povești, se fac diferite jocuri. Pe vremuri, exista obiceiul ca din primul must care se storcea, să se facă ofrandă și, din ulcele noi, să se dea acesta de pomană. De asemenea, din primul must se aruncă pentru morți, ca să se bucure și ei de recoltă și să fie împăcate cele două lumi.
Tot acumse pregătesc albinele pentru iarnă (jumătatea lunii este considerată ca fiind începutul iernii apicole).
În unele zone din țară, ciobanii încep să coboare oile de pe munte și să le pregătească pentru iernat.
Dacă de Răpciune e cald, atunci luna următoare timpul va fi rece și cu multă umezeală. Daca tună în septembrie, e semn de multă zapadă în luna lui Făurar. În credința populară se spune că dacă toamna târziu tună, Sântilie se întoarce acasă cu carul plin de păpușoi.
Vremea din prima zi a lunii ne arată cum va fi vremea de anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă, soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, iar tunetele anunță toamnă lungă.
Dacă în septembrie înfloresc scaieții, atunci toamna va fi lungă și frumoasă. Daca rândunelele se duc repede, atunci e semn că iarna e aproape.
