Știrea principală difuzată zilele acestea de către instituțiile media de la Chișinău este aceea că premierul român Marcel Ciolacu a oferit autorităților moldovene încă 20 de autobuze destinate școlilor moldovenești.
Mijloacele de transport au fost cumpărate din contul asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită de Guvernul României!
Întregul lot cuprinde 69 de unități de transport școlar, dintre care primele 40 au fost distribuite în luna august,
Abia după aflăm, dintr-un comunicat al Administrației prezidențiale de la Chișinău, că primul ministru român consideră esențiale menținerea în fruntea administrației de la Chișinău a unui lider puternic, pro european, precum Maia Sandu și trecerea cu succes a referendumului privind integrarea europeană, pentru rămânerea Republicii Moldova pe direcția europeană. pentru rămânerea Republicii Moldova pe direcția europeană.
Îmi permit să afirm că vizita primul ministru român la Chișinău, a avut caracter electoral, atât în beneficiul actualului decident politic moldovean – Partidul Acțiune și Solidaritate – cât și, pe viitor, în beneficiul candidatului social democrat la prezidențialele românești – Marcel Ciolacu.
Am lăsat alte preocupări la o parte pentru a asculta, în direct, declarațiile de presă ale premierilor Dorin Recean și Marcel Ciolacu.
Am remarcat un „Mulțumesc” spus României de către premierul moldovean și o declarație de dragoste la adresa Republicii Moldova, făcută de premierul român.
„Iubesc Republica Moldova din tot sufletul”, a spus premierul Marcel Ciolacu. Apropos, este prima declarație de acest fel făcută la Chișinău de un prim ministru român și cam tot pentru prima dată, am auzit un mulțumesc din partea unui înalt oficial moldovean la adresa statului român.
Au mai fost declarații interesante venite din partea lui Marcel Ciolacu: „Vremea podurilor de flori s-a terminat, este vremea interconectărilor (rutiere și energetice, precizez eu), e timpul anticipări acestor interconectări, e necesară interconectarea feroviară Iași/Chișinău pe ecartament european”.
Celelalte declarații făcute de liderul social-democraților români au avut caracter electoral cu adresă, chiar dacă oficialul român a spus că nu se implică în procesele electorale moldovenești.
El a declarat că obiectivul principal al statului moldovean este integrarea europeană și că Uniunea Europeană oferă multe avantaje financiare. „Rusia va duce Republica Moldova în zona izolării și sărăciei. Nu va aduce nici securitate, nici dezvoltare”, a spus, cu subiect și predicat, Marcel Ciolacu. Șeful Executivului de la București a precizat că în acest moment în România s-a ajuns la un salariu mediu de 1.100 de euro și o pensie medie de 550 de euro.
„Asta va aduce Republicii Moldova integrarea în UE. Nu putem vorbi despre Republica Moldova, decât în interiorul Uniunii Europene”, a adăugat oficialul român.
Spuneam la 1 august, data intrării statului moldovean în perioada electorală, că gesturile/declarațiile oficialilor moldoveni ori străni care vin la Chișinău, pot fi interpretate în cheie electorală.
Chiar dacă premierul român a pomenit la începutul discursului său că atât Republica Moldova, cât și România, se află în perioada electorală, dincolo de sprijinul indirect oferit de Marcel Ciolacu în favoarea referendumului pro-european inițiat de PAS, consider că există și reciproca.
Cred că în discuțiile de culise cu autoritățile moldovene, s-a discutat și posibilitatea ca echipa social-democraților români să primească acceptul autorităților moldovene pentru a face campanie electorală între Prut și Nistru în favoarea lui Ciolacu. Legislația electorală a Republicii Moldova interzice desfășurarea campaniilor electorale a altor state pe teritoriul moldovean.
Există cifre care vorbesc despre circa un milion de cetățeni moldoveni care dețin și cetățenia română. Nu știm exact câți dintre ei se află prezenți fizic între Prut și Nistru și câți fac parte din diaspora moldoveană din Uniunea Europeană.
În baza rezultatului alegerilor europarlamentare desfășurate de Ministerul de Externe din România în Republica Moldova știm că la aceste alegeri au participat un număr de cel puțin 55.000 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova. Este cea mai mare rată de participare a cetățenilor români dintre Prut și Nistru la un proces electoral românesc.
Din punctul meu de vedere, premierul României procedează corect: românii basarabeni trebuie să participe la procesele electorale românești care se vor desfășura în acest an – alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare.
Că tot vorbim de cifre și procese electorale: Primul ministru al României nu a venit la Chișinău să-i îmmâneze omologului său moldovean cheile a 20 de autobuze școlare. Cel mai probabil, intervenția premierul român a fost necesară pentru a-i convinge pe moldovenii cu cetățenie română să participe la referendum, Ceea ce înseamnă că sondajele de opinie interne arată că moldovenii încă nu sunt foarte convinși de participare.
E firesc să fie așa. Cifrele vorbesc. Datele politico-statistice arată că echipa Șor, în multiplele ei forme, ar controla în Republica Moldova votul a 150.000 – 200.000 de cetățeni. Alte date, prezentate de Vlad Filat, spun că în perioada 2020-2024, adică exact în timpul guvernării PAS, dintre Prut și Nistru au plecat 210.000 de persoane.
Cel mai probabil, acești 210.000 de cetățeni care și-au luat țara în raniță sunt oameni tineri și energici. Nu știm exact care era profilul politic al acestor cetățeni moldoveni. Logica îmi spune că nu au plecat înspre Est – acolo este un război, ci, cel mai probabil, au plecat spre vest, aproape sigur în baza cetățeniei române.
Principala întrebare care se impune ține de simpatia ori antipatia lor față de partidul care i-a făcut să plece afară – mai sunt ei simpatizanți ai PAS încât să participe la referendumul pro-european?
Nu știu să răspund la această întrebare. La fel, nu laud, nici nu critic gestul politic făcut de președintele social-democraților români. Acest gest este unul care vine în interesul partidului din care face parte, iar în contextul în care și pe viitor Marcel Ciolacu va deține o funcție oficială în ierarhia statului român, îi voi reaminte declarația referitoare la interconectarea feroviară Iași/Chișinău pe un ecartament european. Că nu l-a tras nimeni de mânecă să declare asta. Îi voi reaminti, pentru a o îndeplini.
Pe de altă parte, un amic basarabean mă întreabă ce să facă la referendumul din 20 octombrie – să participe sau nu? I-am explicat că în acest moment, Uniunea Europeană are bune și rele și trece printr-o puternică criză politică, ideologică, de securitate și de lideri. Despre asta trebuie de vorbit deschis, fără a ascunde sub preș informațiile mai puțin plăcute despre UE.
Cât despre referendum, cred sincer că basarabenii ar trebui să procedeze cum vor. Dacă moldovenii dintre Prut și Nistru simt că e ceva important – atunci pot vota „pentru”. Dacă ei înțeleg că este vorba de o tehnologie politică ieftină și vor să protesteze împotriva actualei guvernări – atunci pot boicota procesul.
Cred că în ambele scenarii, iar atunci când moldovenii se uită în oglindă ar trebui să se simtă împliniți și să nu le fie rușine.
Din punctul meu de vedere, nu referendumul trebuie salvat. El va trece sau nu. Conștiința celor care locuiesc între Prut și Nistru trebuie salvată – dacă ea mai există.
