Primii veniți, primii serviți – șeful statului moldovean, Maia Sandu, și contracandidatul ei susținut de socialiști, Alexandru Stoianoglo, au intrat din data de 20 septembrie, oficial, în campania prezidențială.
Maia Sandu și Alexandru Stoianoglo au prezentat primii listele de subscripție!
Iar după verificare acestora au primit legitimația de candidat. Alți candidați la fotoliul de șef al statului moldovean încă așteaptă ca administrația electorală de la Chișinău să le confirme listele de subscripție prezentate.
În seara zilei de 20 octombriei, în centrul municipiului Chișinău, mai exact în fața Teatrului de Operă și Balet, liderul de facto al Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, și-a lansat campania prezidențială într-un spectacol care a adunat mai multe mii de simpatizanți, printre care și mulți oficiali guvernamentali.
Președintele în exercițiu a declarat că planul său pentru Moldova este foarte clar și că acesta se va axa pe trei obiective naționale: grija pentru oameni, condiții mai bune de viață și pace și bună înțelegere.
„Știu că ați venit astăzi aici nu doar pentru a mă susține pe mine, ci pentru un motiv mult mai mare decât noi toți. Ați venit astăzi aici pentru țara noastră. Suntem aici pentru că suntem deciși să construim o soartă mai bună pentru țara noastră, pentru că suntem deciși să nu stăm deoparte, pentru că vrem ca familiile, copiii, vârstnicii, medicii, profesorii, drumarii, inginerii, antreprenorii, funcționarii publici, militarii, polițiștii să aibă o viață demnă și în libertate acasă. Pentru că vrem să știm că orice profesie ar alege copiii noștri, să fie siguri de viitorul lor, pentru că rămânem uniți în ciuda eforturilor de a ne dezbina, pentru că alegem să muncim, nu să stăm deoparte. Alegem speranța în locul deznădejdii”, a punctat Maia Sandu.
Tot în centrul municipiului Chișinău, de această dată în fața Arcului de Triumf, și-a lansat campania electorală și fostul procuror general Alexandru Stoianoglo, care este sprijinit de Partidul Socialiștilor și nu numai.
Prezentându-și programul electoral Alexandru Stoianoglo, a subliniat că pentru el, Moldova înseamnă în primul rând oamenii. „Știu cum să folosesc modestele atribuții prezidențiale pentru a lansa o serie de schimbări în bine”, a spus el. Astfel, Stoianoglo a spus că, „nu avem nevoie de o reformă a justiției”.
„Avem nevoie de un triumf al justiției! Un triumf al statului de drept! Nu mai inventați legi pentru a ocoli legile. Nu mai modificați Constituția. Spiritul și litera acesteia trebuie să fie respectate. Mai ales atunci când prevederi ale Constituției, precum neutralitatea, sunt susținute de marea majoritate a cetățenilor. Dreptatea pentru toți este, în primul și în primul rând, atunci când o lege este pentru toți, fără excepție. Și așa va fi!”, a sunat promisiunea acestuia.
Fără să intru prea adânc în mesajele subliminale lansate pentru a fi folosite pe viitor în campania prezidențială, se pare că Maia Sandu va vorbi în campania prezidențială despre o Moldovă europeană, de aici și prezența pe materialele de campanie a sloganului „Pentru Moldova”, iar fostul procuror general va vorbi moldovenilor despre dreptate. Dreptate și triumful legii, pare a fi sloganul lui de campanie.
Din punctul meu de vedere, socialiștii moldoveni, formațiunea politică plasată pe locul doi la alegerile locale după numărul de primării câștigate, au dat dovadă de maturitate politică atunci când au renunțat la privilegiul de a-și înainta propriul candidat la funcția de președinte.
Observ că mesajele subliminale despre dreptate prezente în discursul lui Stoianoglo sunt prezente și în discursul altor lideri de partid care nu și-au înaintat candidatura la fotoliul de președinte. Cel mai probabil, Alexandru Stoianoglo este susținut discret și de alte formațiuni politice de centru. Devoalarea acestui sprijin va fi făcută cel mai probabil după data de 20 octombrie, data primului tur de scrutin. Consider că Stoianoglo ar putea ajunge candidatul tuturor partidelor de opoziție atunci când va ajunge în turul doi.
Administrația electorală de la Chișinău a anunțat că e posibil ca în urma validării tuturor listelor de subscripție în buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale să figureze 12 candidați.
Pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost constituite 2.221 secții de votare. Dintre acestea 1.957 de secții de votare în circumscripțiile electorale dintre Prut și Nistru, 30 de secții de votare pentru alegătorii din localitățile localitățile de peste Nistru și 234 secții de votare, pentru cetățenii cu drept de vot din străinătate.
Cele mai multe secții de votare vor fi deschise în municipiul Chișinău și suburbii unde alegătorii vor fi așteptați să-și exercite dreptul la vot la 306 secții de votare.
Între timp, administrația electorală de la Chișinău a anunțat că 15 formațiuni politice au fost înregistrate în calitate de participant la referendumul constituțional din 20 octombrie – 12 partide vor face campanie electorală în favoare modificării Constituției prin introducerea vectorului de integrare europeană în legea supremă, iar altele trei s-au înregistrat cu opțiunea „Nu”.
Observ că Partidul Socialiștilor nu s-a înregistrat în calitate de participant la referendum, boicotându-l. Cu siguranță majoritatea simpatizanților acestui partid vor proceda la fel. Adică nu vor ridica buletinul de vot pentru referendum. Vom vedea pe 20 octombrie dacă numărul mare de primari aflați în siajul Partidului Socialiștilor va contribui sau nu la rezultatul final al consultării populare.
Una peste altă, mai observ că decidentul politic de la Chișinău depune eforturi, inclusiv prin folosirea resurselor administrative, pentru a convinge cetățenii moldoveni să participe la referendumul de modificare a Constituției. Așa cum am afirmat la începutul lunii iunie pentru Canal 33, Maia Sandu nu-și permite un rezultat negativ la referendumul pro-european. Un rezultat negativ l-ar favoriza pe Stoianoglo.
Suntem abia la începutul campaniei prezidențiale și pentru/contra referendum. În luna iulie 2024, Barometrul Socio Politic realizat de IMAS a scos la iveală că doar 34 la sută din respondenți au considerat corect ca această consultarea cu cetățenii să fie organizată în aceiași zi cu alegerile prezidențiale. Alte 58 la sută au considerat că referendumul trebuia organizat independent de alegerile prezidențiale, iar alte opt la sută nu au știut să răspundă la această întrebare.
Da, locuitorii dintre Prut și Nistru sunt, în general, europeni. Același sondaj sociologic a indicat că 53 la sută dintre ei sunt gata să voteze pentru Uniunea Europeană în cazul unui referendum de aderare.
