Cetățenii Republicii Moldova își vor alege duminică, 3 noiembrie, viitorul președinte. Cei doi candidați la această funcție au profiluri diferite – Maia Sandu a fost/este sprijinită de lideri ai Uniunii Europene, care înaintea datei la care s-a desfășurat primul tur al alegerilor prezidențiale au efectuat mai multe vizite la Chișinău, unde și-au arătat încrederea în parcursul european al statului moldovean.
Celălalt candidat, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova, are în spatele lui sprijinul principalului partid de opoziție – Partidul Socialiștilor.
Mai degrabă tehnocrat decât politician, Stoianoglo s-a declarat pro-european și a spus că va continua, în cazul în care va fi ales, relațiile de integrare ale statului moldovean în marele club european.
Dacă Maia Sandu are un credit de încredere din partea liderilor Uniunii Europene, Alexandr Stoianoglo a demonstrat că are creditul de încredere al cetățenilor moldoveni. Într-o declarație făcută imediat după aflarea rezultatului preliminar al primului tur al prezidențialelor, el a sugerat că prezența lui în turul doi este un „miracol”.
Campania electorală pentru turul doi al prezidențialelor moldovenești a început cu apariția în spațiul public a unor liste cu numele presupuselor persoane care „au furat viitorul integrării europene a statului moldovean”.
Procurorul general, Ion Munteanu, a adus la data de 28 octombrie clarificări în ceea ce privește aceste liste. Potrivit lui Ion Munteanu, listele respective, care inculpă mediatic 3.800 de persoane că ar fi noduri de legătură în rețeaua Șor și care au fost date presei moldovene de către persoane „bine intenționate”, nu sunt parte a dosarului penal.
Procurorul general al Republicii Moldova spune, cu subiect și predicat că „această listă, pot să vă confirm că nu este parte a dosarului penal. O astfel de listă sau forma pe care ați văzut-o dumneavoastră în sursele mass-media nu se regăsește în materialele cauzei penale”.
Tot la data de 28 octombrie a apărut în spațiul public raportul preliminar al OSCE Moldova dedicat desfășurării primul tur al prezidențialelor care spune că în linii mari alegerile s-au desfășurat în mod corect, dar în care se subliniază că Maia Sandu a utilizat abuziv resursele administrative și că președinta în exercițiu a fost favorizată de către instituțiile media, lucru care a subminat principiul de egalitate în campania electorală.
Știrea referitoare la folosirea abuzivă a resurselor administrative de către șefa statului moldovean a fost eclipsată de declarația făcută de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a anunțat că nu o va susține în turul doi nici pe președinta Maia Sandu, dar nici pe fostul procuror general, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo.
Usatîi a acumulat 13,79% din voturile moldovenilor și s-a clasat pe locul trei la prezidențiale a spus că a primit mai multe telefoane prin care i s-a sugerat să acorde sprijin pentru unul dintre candidați. Politicianul moldovean a spus că a primit telefoane inclusiv de la Moscova pentru a-l susține pe Stoianoglo.
Observ că în ultima săptămână de campanie electorală Maia Sandu a apărut public purtând culorile de campanie folosite de Usatîi. La fel, într-un material video, șeful statului moldovean a făcut apel la alegătorii acestuia îndemnându-i să voteze pentru ea și să nu permită „revenirea la putere a unui regim care luptă murdar”. „Dragi cetățeni care l-ați votat pe Renato Usatîi vă mulțumesc că ați ieșit la vot și ați crezut în puterea votului. Din păcate, furtul de voturi ne-a afectat pe toți. V-a afectat și pe voi. Dacă nu se furau voturi, azi, posibil, Renato Usatîi ar fi fost contracandidatul meu”, a spus Maia Sandu.
Este greu de presupus care va fi atitudinea acestui electorat de centru – stânga în fața urnei de vot. Probabil votul va migra atât spre Maia Sandu, cât și spre Alexandr Stoianoglo.
Probabil, o parte din voturile acumulate de alți concurenți electorali în primul tur al prezidențialelor vor ajunge către Stoianoglo. Mai mulți dintre aceștia, printre care Victoria Furtună, Natalia Morari, Irina Vlah și Vasile Tarlev, și-au îndemnat susținătorii să-l susțină pe Stoianoglo.
Din punctul meu de vedere, pentru a câștiga fotoliul de președinte al statului moldovean, Alexandr Stoianoglo îi trebuie încă un al doilea miracol electoral. Acest miracol ține de o prezență mai mică la vot a diasporei moldovenești, cea care în primul tur de scrutin a susținut-o pe Maia Sandu.
Un sondaj de opinie realizat de compania iData afirmă că scorul electoral va fi foarte strâns.
Aproape jumătate din cetățenii moldoveni cu domiciliul între Prut și Nistru, care au participat la alegerile prezidențiale, au votat împotriva actualei șefe a statului moldovean. Ca și la alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu a fost salvată în primul tur de votul din diaspora.
Probabil, același lucru se va întâmpla și de această dată.
Indiferent de rezulatul alegerilor prezidențiale, România, principalul susținător al Republicii Moldova și avocatul integrării europene a Chișinăului, ar trebui să analizeze la rece rezultatul referendumului pentru integrarea europeană.
Nu toți cei care au votat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și-o doresc pe Maia Sandu președinte. Și invers – multe voturi negative la adresa integrării europene s-au datorat monopolizării ideii europene de către partidul de guvernământ și a Maiei Sandu.
Nuanțele politice enunțate mai sus stau la baza unui viitor vot negativ pentru acest partid la alegerile parlamentare din 2025.
