Filmele emoționante, evenimentele stresante de acasă sau de la serviciu și chiar veștile bune, precum o nuntă sau nașterea unui copil, ne pot aduce lacrimi în ochi. Uneori, pur și simplu trebuie să lași le lași să curgă. Iată ce impact are plânsul asupra corpului și a minții!
Plânsul ameliorează stresul
Oamenii sunt singura specie care plânge din motive emoționale. De ce plângem când suntem triști și uneori fericiți? Unul dintre beneficiile plânsului este acela că ajută la eliberarea tensiunii fizice cauzate de sentimentele de supărare.
„Se pare că plânsul începe imediat după punctul maxim de excitare fiziologică, când activitatea simpatică începe să scadă, iar activitatea parasimpatică crește, ajutând corpul să revină la homeostază”, spune Lauren Bylsma, PhD, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea de Medicină din Pittsburgh.
Plânsul îmbunătățește starea de spirit
Ai putea crede că plânsul te face să te simți mai bine, iar stresul este ameliora și așa este, uneori. „În sondaje, aproximativ două treimi din oameni raportează că se simt mai bine după ce au plâns”, spune Jonathan Rottenberg, PhD, profesor de psihologie la Universitatea din Florida de Sud.
Și modul în care ceilalți reacționează la plânsul nostru este unul dintre cei mai importanți factori în determinarea modului în care ne simțim ulterior, potrivit expertului mondial în plâns, Ad Vingerhoets, PhD, autor al cărții „De ce doar oamenii plâng” și profesor de științe sociale și comportamentale la Universitatea Tilburg din Olanda.
„Dacă reacționează cu înțelegere și consolare, este mult mai probabil să te simți mai bine decât dacă te ridiculizează și te simți jenat”, spune dr. Vingerhoets. „În multe cazuri, starea de spirit mai bună după plâns este astfel consecința primirii de sprijin emoțional și confort.”
Plânsul uneori te face să te simți mai rău
Plânsul în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit sau în preajma oamenilor care reacționează negativ la lacrimile tale poate, cu siguranță, să te facă să te simți mai rău.
„Plânsul acasă sau cu prieteni susținători este sănătos, dar plânsul la serviciu poate fi văzut ca nepotrivit”, spune psihiatrul Judith Orloff, MD, autor al cărții „Ghidul de supraviețuire al empaticului: Strategii de viață pentru persoanele sensibile”.
În plus, deși plânsul poate să ne facă să ne simțim mai bine pe termen lung, studiile arată că efectele imediate ale plânsului ne pot înrăutăți starea de spirit. „Într-un studiu de laborator în care oamenii au vizionat un film trist, a fost nevoie de ceva timp până când aceștia s-au simțit mai bine după ce au plâns”, spune Dr. Vingerhoets.
„Imediat după filmul trist, participanții au raportat o stare de spirit mai proastă, dar 20 de minute mai târziu, și mai ales după 90 de minute, au raportat o stare de spirit mai bună decât înainte de film.” Deci, poate dura ceva timp până când efectele de îmbunătățire a stării de spirit ale plânsului intră în acțiune.
Plânsul îmbunătățește comunicarea
Nu este surprinzător că plânsul la oameni a evoluat inițial ca o modalitate pentru un bebeluș de a atrage atenția mamei sale. „Sugarii umani sunt cele mai neajutorate creaturi—nu pot să se agațe de blană precum alte primate sau să-și urmeze mama ca rațele”, spune Dr. Vingerhoets. Lacrimile bebelușilor și ale copiilor adaugă o componentă vizuală acestui strigăt de ajutor și țintesc un anumit îngrijitor care le poate vedea.
Ca adulți, oamenii au adaptat această funcție biologică la una emoțională. „Lacrimile adulților, la fel ca plânsul vocal, transmit în principal mesajul “Am nevoie de tine, ajută-mă!’” spune Dr. Vingerhoets. „Este, în special, o reacție la o stare de neajutorare, care este opusul reacției de luptă sau fugă.”
Plânsul întărește legăturile
Când comunicăm cu ceilalți prin lacrimi, ne dezvăluim propria vulnerabilitate. „Cu persoane susținătoare, poate crea un sentiment crescut de apropiere și conexiune”, spune Dr. Orloff. „Ai încredere suficientă în persoana respectivă încât să plângi în prezența ei.” Plânsul este, așadar, un semnal că ne simțim apropiați de cineva, iar acest lucru poate încuraja un răspuns empatic și o conexiune emoțională. Dr. Vingerhoets spune că, deoarece nu ne place să ne arătăm slăbiciunea în fața străinilor, încercăm să nu plângem în fața lor și păstrăm lacrimile pentru cei la care ținem cel mai mult.
Plânsul poate elimina toxinele
Biochimistul William Frey a realizat niște cercetări revoluționare despre plâns la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, care sugerează că lacrimile ajută la eliminarea toxinelor nedorite din organism. „El a comparat lacrimile iritante (cum ar fi cele provocate de tăiatul cepei) cu lacrimile emoționale și a găsit unele diferențe chimice, cum ar fi un conținut mai ridicat de proteine în lacrimile emoționale, care ar putea fi datorat eliberării produselor secundare ale stresului”, explică Dr. Bylsma. Dar, spune ea, aceste rezultate nu au fost replicate recent pentru că este foarte greu de studiat acest aspect în laborator. „Este foarte dificil să determini oamenii să plângă natural la stimuli emoționali în timp ce le colectezi lacrimile, iar cele mai multe lacrimi sunt de fapt absorbite în căile nazale și nu pot fi colectate.”
Lacrimile îți ajută ochii
Lacrimile umezesc ochii și îi mențin sănătoși. „Funcția biologică a lacrimilor este de a menține ochiul umed sau de a-l proteja de vapori sau resturi care intră în ochi”, spune dr. Bylsma. „Lacrimile emoționale par să fi evoluat din acest proces biologic de bază într-unul mai complex la oameni, care poate apărea doar din motive emoționale, nu fizice.”
Cu toate acestea, ochii care nu sunt umeziți de lacrimi pot dezvolta „ochi uscați”, care pot provoca durere și chiar duce la pierderea vederii. Dar prea mult plâns poate, de fapt, să irite ochii, motiv pentru care aceștia devin roșii și umflați după o sesiune prelungită de plâns. Cum se leagă asta de plânsul emoțional? Nu este clar, dar un studiu pe pacienți cu sindromul Sjogren (o afecțiune a ochiului uscat) a arătat că aceștia aveau o capacitate scăzută de a-și identifica emoțiile.
Plânsul are efecte fizice majore
Plânsul nu este doar un act emoțional,ci și unul fizic. Sufocările, durerile de cap, pielea înroșită, nasul care curge și tremurul întregului corp sunt doar câteva dintre efectele pe care plânsul le poate avea asupra corpului tău. De ce se întâmplă acest lucru? Potrivit Dr. Rottenberg, are legătură cu starea de excitare ridicată din răspunsul „luptă sau fugi”.
„Oamenii care plâng prezintă ritmuri cardiace crescute și transpirație intensificată. În acest sens, plânsul este un ‘antrenament’ pentru corp. Totuși, este încă deschisă ipoteza că plânsul calmează corpul pe termen lung—avem nevoie doar de mai multe studii care să examineze efectele pe termen scurt și lung.”
Plânsul de fericire ajută și la relaxarea corpului
La fel ca în cazul emoțiilor negative, un nivel ridicat de excitare datorat sentimentelor pozitive poate duce la plâns. „Plânsul din cauza emoțiilor negative, cum ar fi tristețea, frustrarea și furia, este mai frecvent, dar plânsul apare și în timpul emoțiilor pozitive extreme, cum ar fi fericirea, uimirea și încântarea”, spune Dr. Bylsma. „Se pare că plânsul este asociat cu o excitare fiziologică intensă, care poate fi legată atât de emoții pozitive, cât și negative și apare imediat după vârful experienței emoționale, pe măsură ce individul începe să elibereze acea emoție.” Acesta este motivul pentru care putem plânge la nunți, când vedem un nou-născut sau chiar la un apus de soare magnific.