Într-un amplu interviu acordat juridice.ro, Marian Enache, președintele CCR a expus prevederile legale care au determinat Curtea, în ansamblul său, să decidă anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut și demontează interpretările făcute asupra Raportului întocmit de Comisia de la Veneția de către unii politicieni. Totodată, Enache spune cu subiect și predicat că CCR nu va reveni asupra deciziei de anulare a alegerilor nici prin erată și nici sub altă formă.
„Consider că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent…
În cadrul competiției electorale, candidații prezintă oferte de programe pentru dezvoltarea democrației și creșterea prestigiului țării. Nu poți face, însă, propuneri care să impună reconsiderarea regimului politic al sistemului constituțional statornicit prin Constituția din 1991, fundamentat pe pluripartidism și parlamentarism, pentru a accede la funcția supremă în stat și nu poți promova o campanie de obstrucționare și de negare a activității instituțiilor statului, întrucât toate acestea sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției, a regimului democratic și a legilor acestuia, precum și a statului de drept”, a declarat Marian Enache pentru juridice.ro.
Acesta a precizat și competențele CCR în materie de validare sau anulare a unui proces electoral.
„Dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează. Din moment ce există o asemenea obligație constituțională concretizată și obiectivată în această competență, Curtea Constituțională nu poate, în mod invariabil, să se limiteze la confirmarea rezultatului alegerilor, indiferent de împrejurările excepționale care pot apărea și care sunt de natură să vicieze procedura electivă, ci trebuie să o exercite ca atare tocmai pentru împlinirea rolului și a funcției de control activ de constituționalitate stabilit de Constituție”.
În opinia președintelui CCR, atunci când au adoptat în unanimitae decizia de anulare a alegerilor prezidențiale judecătorii nu au făcut altceva decât să ia în considerare documentele declasificate de CSAT.
„Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.
Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor…
Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber și corect…
„În mod evident, suntem total de acord cu ideea că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României reprezintă o măsură excepțională adoptată ca urmare a concluziilor rezultate din reuniunea oficială a CSAT. În cadrul acestei ședințe extraordinare au fost prezentate documente ale instituțiilor specializate care fac parte, conform legii, din acest organism fundamental al statului român (CSAT) și care au răspunderi bine precizate, al căror conținut face constatări directe cu privire la situații și împrejurări ce au condus la alterarea corectitudinii și respectării condițiilor legale ale exercitării drepturilor electorale. Dată fiind gravitatea situației, CSAT a decis, pentru prima oară de la înființarea sa, declasificarea acestor documente din care rezultă încălcări ale procedurii electorale și interferențe în realizarea procesului electiv. Cu riscul de a mă repeta, subliniez că CCR nu a decis anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței și necesității cunoașterii acestor constatări de către cetățeni”, este declarația președintelui CCR Marian Enache.
Întrebat dacă nu cumva se teme de un fel de ”tribunal al poporului”, cum tot amenință unul dintre candidați, Marian Enache a spus: „Dar ce, suntem pe vremurile lui Ivan cel Groaznic? Statele din lumea civilizată a Europei și SUA ar trebui să conștientizeze existența unor asemenea ieșiri, tocmai pentru a fi repudiate, și să apere valorile democratice și justiția constituțională. Voturile oamenilor din orice țară nu pot fi însușite prin manipulări care încalcă legea, promisiuni înșelătoare și amenințări stupefiante de răzbunare față de instituțiile statului și față de toți cei care nu îi dau dreptate și nu se „aliniază” dorințelor cuiva. Asemenea manifestări, de „virilitate electorală”, profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină „obligatoriu” un adept al său. Toți vor fi pedepsiți pentru nesupunere și deviaționism de la pretențiile unui candidat?! Aici nu este vorba despre persoane, așa cum s-ar înțelege la prima vedere, ci despre opoziția tranșantă dintre ideologia democratică și tendințele de tip totalitarist, care lansează ultimatumuri”.
În esență, președintele CCR ne spune că instituția pe care o coordonează a acționat conform prevederilor constituționale ca reacție la documentele declasificate primite de la CSAT și că alegerile nu vor fi reluate sub nicio formă din punctul în care au fost anulate.
Pe surse se spune că, pentru a potoli spiritele, președintele interimar va convoca săptămâna viitoare o ședință a CSAT, în cadrul căreia ar urma să fie prezentate cu exactitate care au fost ingerințele altui stat constatate de serviciile secrete în cadrul derulării alegerilor prezidențiale din țara noastră.
