Șeful Cabinetului moldovean de Miniștri, Dorin Recean, a prezentat în Parlamentul Republicii Moldova, la data de 14 martie, Raportul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anul 2023. Oficialul moldovean a spus că, în anul 2023, s-a lucrat pe patru direcții importante: dezvoltare economică și creșterea bunăstării, pacea și securitatea, anticorupție și reforma justiției, integrare europeană. „Aderarea la UE ne ajută să investim în bunăstarea oamenilor, mediul de afaceri să aibă acces la cea mai mare și mai bogată piață din lume, iar prin asta să deschidă locuri de muncă, să asigure salarii mai mari pentru cetățenii Republicii Moldova. Guvernul construiește condiții europene de viață iar acest lucrur se datorează faptului că menținem pacea acasă, iar țările membre ale Uniunii Europene și alți prieteni ne ajută”, a spus Dorin Recean.
Prim-ministrul moldovean a adăugat că, după consecințele crizelor multiple ale anului 2022, pe parcursul anului 2023 economia moldoveană și-a revenit.„Am încheiat anul în creștere economică și cu o inflație diminuată cu 4,2%. Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, 2/3 din exporturi merg pe piața europeană. Exporturile de servicii au înregistrat și ele o creștere de 12%, în special, în domeniul telecomunicațiilor, a informațiilor, transporturilor și construcțiilor”, a afirmat Dorin Recean.
Nu contest declarațiile premierului moldovean potrivit căreia inflația a scăzut. Spun doar că prețurile de consum au crescut. Un comunicat al Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, publicat la data de 11 martie 2024, dedicat indicatorilor prețurilor de consum pentru luna februarie, spune că în luna februarie 2024, comparativ cu luna februarie a anului 2023, prețurile au crescut cu 4,3%, inclusiv la produse alimentare cu 3,5%, la mărfurile nealimentare cu 5,6% și servicii prestate populaţiei cu 3,1%. Cu titlu informativ statisticienii moldoveni amintesc că în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 prețurile medii de consum s-au majorat cu 25,9%. Logic, acest lucrur înseamnă că, în comparație cu anul 2022, prețurile au crescut cu 30 la sută. De aici.
Am remarcat că, înaintea prezentării raportului de activitate, 57 de deputați ai fracțiunii parlamentare a partidului de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, au ridicat imunitatea deputatei Marina Tauber, ex-președinta fracțiunii parlamentare a Partidului Șor, partid scos în afara legii. Ridicarea imunității a fost necesară pentru a o putea trimite în judecată, Tauber este acuzată că a săvârșit infracțiunii de amestec în înfăptuirea justiției, a strigat la megafon în sala tribunalului.
Din anul 2019 până în prezent, Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară de nouă ori. Am mai spus, repet: Partidul Șor ori formațiunile politice aflate în jurul său nu sunt frecventabile. Este ciudată insistența cu care unii procurori moldoveni deschid dosare împotriva liderilor partidelor asociate public cu Șor, în condițiile în care nici o instanță de judecată nu are o hotârîre de condamnare la adresa lor, dimpotrivă. Este adevărat, Ilan Șor a fost condamnat definitiv de către instanțele de judecată moldovene. Insistența cu care sunt descise dosare la adresa asociaților politici ai lui Șor poate duce la discreditarea acuzațiilor și construirea opiniei că aceste persoane sunt persecutate politic.
Despre existența persecutărilor politice a vorbit, la o emisiune de televiziune și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban. Edilul capitalei moldovene a declarat că, la indicația partidului de guvernământ, Procuratura Republicii Moldova i-ar fi fabricat un dosar penal. „Este un dosar fabricat la comanda celor de la PAS. Suntem în instanța de judecată dar din ultimele informații, inclusiv doamna președinte, Maia Sandu pune presiune pe acei judecători ca să ia o decizie împotriva mea. Ideea finală este să fiu lipsit de mandat integral. Adică să fie întrerupt mandatul și dreptul de a candida la funcția de primar”, a spus Ceban, adăugând că rezultatele bune obținute în capitală îi deranjează pe liderii partidului de guvernământ care înregistrează rezultatele slabe în provincie.
Și Victoria Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, care a depus recent cerere de demisie, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate și-a subordonat puterea judecătorească și procuratura, „ultilizând aparent legal reforma justiției”. Potrivit acesteia, în următoarea perioadă vor urma demisii în lanț din procuratură, pentru că „procurorii sunt puși în situația să refuze să-și mai exercite meseria conștiincios”.
Este clar că în lipsa unui control, orice decident politic își dorește să dețină pârghii în modul de aplicare a justiției. Republica Moldova nu este primul stat care se confruntă cu poftele de putere absolută ale celor care dețin, vremelnic, puterea.
După apariția documentului Comisiei Europene dedicat Republicii Moldova și Ucrainei care vorbește despre faptul că procesul de aderare va fi strict condiționat de respectarea statului de drept, de independența justiției și de lupta împotriva corupției, altfel negocierile pot fi blocate, echipa guvernamentală va fi cea care poartă responsabilitate pentru viteza integrării europene – Maia Sandu, care a intrat deja în campanie prezidențială, se va distanța și mai mult de actul de guvernare și va avea posibilitatea să ceară, în caz de nereușită, capul lui Moțoc. Pe culoarele politicii moldovene deja se vorbește de iminența înlocuirii primului ministru Recean.
Pentru cei aflați la butoanele statului moldovean, vin vremuri grele – alte norme vor sta la baza evaluării performanțelor lor. Guvernarea moldoveană se va confrunta cu mai multe dileme, de la respectarea indicațiilor de partid care presupun persecutări politice, la respectarea principiile statului de drept. La București deja se stă cu creionul în mână, pentru a contabiliza plusurile și minusurile decidentului de la Chișinău. Drumul Moldovei către Uniunea Europeană încă trece prin România.
