Guvernul a adoptat recent o Ordonanță de Urgență prin care stabilește noi reguli referitoare la relația dintre persoanele care au acumulat datorii la bănci și recuperatorii de creanțe, cei care cumpără pe nimic creditele neperformante și apoi merg până la executarea silită a debitorilor, lăsând de multe ori oamenii pe drumuri. Astfel, debitorii vor trebui să fie notificați de faptul că o firmă de recuperare a cumpărat de la bancă respectivul credit ajuns neperformant și nici nu mai pot fi hărțuiți noaptea, sau în weekend.
Ordonanța de Urgență recent adoptată va face viața grea recuperatorilor. Acestora le va fi interzis să îi hărțuiască pe debitori și vor ajunge mai greu la executarea silită a datornicilor.
Mai nou, recuperatorii de creanțe și administratorii de credite vor fi obligați să îi informeze în scris pe datornici în legătură cu faptul că au cumpărat creanțele de la bancă, ceea ce nu era prevăzut până acum în lege.
La fel de important, înainte de a trece „la represalii” recuperatorii vor trebui să încerce o soluție de compromis cu debitorul, mergând de la o reeșalonare a plăților și până la negocierea sumei de recuperat.
Iată, însă, cum arată, integral, Ordonanța de Urgență care îi privește pe administratorii de credite și cumpărătorii de credite, dar care îi interesează cel mai mult pe cei care au ajuns în situația neplăcută de a nu-și mai putea plăti ratele la bănci sau IFN-uri.
„Actul normativ stabilește un cadru comun și cerințe comune referitoare la cumpărătorii de credite care cumpără drepturile creditorului ce decurg dintr-un contract de credit neperformant emis de o instituție de credit stabilită în Uniunea Europeană sau care cumpără contractul de credit neperformant în sine și la administratorii de credite care acționează în numele unui cumpărător de credite.
De asemenea, se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/2167 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE.
Pentru a asigura o supraveghere eficace și eficientă a administratorilor transfrontalieri de credite, actul normativ creează un cadru specific destinat cooperării între autoritățile ale statului membru de origine și cele ale statului membru gazdă și, după caz, autoritățile ale statului membru în care a fost acordat creditul. Acest cadru permite schimbul de informații, realizarea de inspecții, furnizarea de asistență și comunicarea rezultatelor controalelor și ale inspecțiilor, precum și a tuturor măsurilor adoptate.
Potrivit OUG, administratorii de credite trebuie să obțină o autorizație în statul membru de origine înainte de a începe să desfășoare activități pe teritoriul României. În situația administratorilor de credite din România, autorizația este acordată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Condițiile de acordare și actualizare a unei autorizații în calitate de administrator de credite asigură faptul că membrii organului de conducere sau administrativ al acestuia nu au înscrise în cazierul judiciar infracțiuni relevante legate, printre altele, de infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni privind activități financiare, spălarea banilor, fraudă sau infracțiuni împotriva integrității fizice și nu fac obiectul unei proceduri de insolvență și nici nu au fost declarați anterior în stare de faliment, cu excepția cazului în care au fost reabilitați în conformitate cu dreptul intern.
Pentru protejarea debitorilor, OUG conține prevederi referitoare la condițiile pe care cumpărătorii de credite și administratorii de credite trebuie sa le respecte în interacțiunile lor cu debitorii: -să acționeze cu bună-credință, în mod echitabil și cu profesionalism;
– să le ofere debitorilor informații care să nu fie înșelătoare, neclare sau false;
– să respecte și să protejeze informațiile personale și dreptul la viață privată al debitorilor;
– să nu hărțuiască, constrângă sau influențeze în mod nejustificat debitorii;
– să furnizeze debitorului informații după transferul drepturilor unui creditor și înainte de prima colectare a datoriilor, sau ori de câte ori debitorul cere acest lucru, cu privire la cesiune, administratorul de credite, furnizorul de servicii de administrare a creditelor, sumele datorate, numele, adresa și datele de contact ale autorităților.
De asemenea, creditorii au obligația de a avea politici și proceduri adecvate în virtutea cărora să depună eforturi pentru a aplica, dacă este cazul, o restructurare rezonabilă datorată dificultăților financiare înainte de a demara procedura de executare silită și constau în următoarele:
– refinanțarea totală sau parțială a contractului de credit;
– modificarea termenelor și condițiilor existente ale unui contract de credit, care include: prelungirea duratei contractului de credit, modificarea tipului de contract de credit, amânarea plății tuturor sau a unei părți a ratelor de credit pentru o anumită perioadă sau schimbarea ratei dobânzii;
– oferirea unei perioade fără plăți, plăți parțiale, conversii monetare sau iertarea parțială de datorie și consolidarea datoriilor.
De asemenea, pentru a asigura respectarea normelor privind protecția debitorului și a celor privind protecția datelor cu caracter personal, solicitantul trebuie să instituie cadre adecvate de guvernanță și mecanisme de control intern, precum și proceduri corespunzătoare de înregistrare și soluționare a plângerilor, care să fie supravegheate. În plus, administratorii de credite trebuie să aibă instituite proceduri adecvate de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.
ANPC va institui o listă actualizată, pusă la dispoziția publicului pe site-ul autorității, care să asigure transparența în ceea ce privește numărul și identitatea administratorilor de credite autorizați, inclusiv cei autorizați în alte state membre ale Uniunii Europene care prestează servicii pe teritoriul României.
Aceste măsuri vor conduce la creșterea nivelului de protecție a consumatorilor ca urmare a reglementării activității administratorilor de credite și cumpărătorilor de credite ai drepturilor unui creditor ce decurg dintr-un contract de credit neperformant”.
Conform datelor oficiale, în prezent 2% dintre persoanele care au contractat credite la bănci sau IFN au ajuns în situația de a nu mai putea să plătească ratele.
