România continuă să ocupe primul loc în topul negativ al Uniunii Europene în ceea ce privește inflația. Datele publicate de Eurostat pentru august 2025 arată că țara noastră a înregistrat o rată anuală a inflației de 8,5%, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii, situată la doar 2,4%. În timp ce Cipru, Franța și Italia se bucură de stabilitate, România rămâne campioană la scumpiri, cu prețuri care cresc accelerat de la o lună la alta.
Europa respiră ușurată, România rămâne în criză
Potrivit datelor Eurostat, inflația anuală în Uniunea Europeană s-a menținut la 2,4% în august, stabilă față de iulie. Această valoare confirmă faptul că majoritatea statelor membre au reușit să țină sub control creșterea prețurilor.
Cipru a raportat chiar o rată de 0,0%, urmat de Franța cu 0,8% și Italia cu 1,6% – semn că, în aceste țări, măsurile de ajustare fiscală și energetică au dat rezultate. La polul opus, România conduce clasamentul cu 8,5%, urmată de Estonia (6,2%) și Croația (4,6%).
De altfel, în timp ce nouă state membre au înregistrat scăderi ale inflației și patru au rămas stabile, 14 țări au raportat creșteri, România fiind cel mai dramatic exemplu.
Scumpirile care ard buzunarul românilor
La nivel național, Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat că rata anuală a inflației a ajuns la 9,85% în august 2025, în creștere de la 7,8% în iulie. Cele mai mari șocuri s-au resimțit în:
- mărfuri nealimentare – creșteri de 10,48%,
- servicii – majorări de 9,85%,
- alimente – scumpiri de 8,92%.
Vedeta absolută a scumpirilor a fost însă energia electrică, care s-a scumpit cu 65,73% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor prin O.U.G. 6/2025. Această decizie a lovit puternic atât populația, cât și mediul de afaceri, accentuând sentimentul de insecuritate economică.
„Vorbim de o situație dramatică în care tarifele energetice influențează lanțul întregii economii – de la producție la transport și până la consumatorul final”, explică economiștii consultați după publicarea datelor.
Inflația – între percepția oamenilor și calculele oficiale
Deși rapoartele Eurostat și INS se bazează pe indicatori clari, realitatea din buzunarele românilor pare și mai apăsătoare. Scumpirile accelerate la utilități, alimente de bază și servicii esențiale transformă inflația într-o experiență zilnică greu de ignorat.
În calculul oficial, inflația este măsurată prin:
- Indicele prețurilor de consum (IPC) – pentru determinarea inflației la nivel național,
- Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – utilizat la nivel european pentru comparații între state.
În august 2025, IAPC a indicat o rată de 8,5% pentru România, confirmând decalajul uriaș față de media europeană. „Este dovada că, indiferent de metodologia aplicată, țara noastră rămâne campioană la scumpiri”, susțin analiștii.
Consecințele pentru economie și pentru populație
Un nivel al inflației atât de ridicat are consecințe multiple:
- puterea de cumpărare a românilor scade, afectând în special categoriile vulnerabile;
- companiile resimt presiuni pe costuri, fiind obligate să ajusteze prețurile sau să reducă investițiile;
- climatul economic devine imprevizibil, descurajând investitorii străini.
În timp ce Europa se îndreaptă spre stabilitate și o revenire treptată a piețelor, România pare să alunece pe o pantă descendentă, alimentată de politici fiscale și energetice contradictorii.
