Românii nu vor înțelege mare lucru din actualul calendar electoral propus de principalele partide politice din România. Dacă la europarlamentarele din 9 iunie, PSD și PNL vor merge pe liste comune, într-o alianță electorală ce va trebui foarte curând înscrisă la tribunal, la locale au decis ca fiecare să aibă proprii candidați.
În schimb, în premieră pentru istoria postdecembristă, românii vor avea pentru ultimele patru luni din an doi președinți, unul în funcție și altul, ales, care urmează să preia mandatul de la Klaus Iohannis. Asta fiindcă în septembrie vom avea alegeri prezidențiale, iar pe 8 decembrie, parlamentare.
„Am fi avut în decembrie trei rânduri de alegeri în trei duminici consecutive. Am luat decizia de a nu bloca România. Aș fi mândru, ca român, ca președintele României să ocupe o funcție politică la nivel mare. În această alianță, sunt ferm convins că amândoi, împreună cu europarlamentarii vom negocia o funcție cât mai importantă pentru comisarul român și pentru funcții importante în Parlamentul European. Românii vor o voce puternică, românească în structurile europene”, a declarat în seara zilei de 21 februarie, Marcel Ciolacu, președintele PSD pe tema deciziei comune luate împreună cu PSD.
La rândul său, liderul liberalilor, Nicolae Ciucă a precizat că actualul șef al statului nu a fost implicat în negocierile purtate de șefii celor două partide.
Tot el a adăugat și amănuntul conform căruia pentru alegerile prezidențiale nu a fost luată încă decizia unui candidat comun: „Am învățat ca niciodată să nu spui niciodată. E mult prea devreme să discutăm despre acest subiect. Nu cred că e nici oportun și nu văd ce detalii aș putea să dau”.
