Începând de astăzi ne aflăm în Săptămâna Luminată, când totul se umple de bucuria și lumina sfântă a Învierii.
Săptămâna Luminată începe după a doua zi de Paște și se sfârșește în DuminicaTomii.
Se crede că Săptămâna Luminată se numește așa pentru că în vechime, la praznicul Învierii, catehumenii, care îmbrățișaseră noua învățătură creștină și care se pregătiseră în vremea Postului Mare, primeau Taina Sfântului Botez. În săptămâna care urma acestei duminici, ei păstrau hainele luminate pe care le primiseră după Botez, dezbrăcându-le abia în Duminica Tomii, adică în prima duminică după Sfintele Paști. În această săptămână ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie și împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau “luminați”, iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei “Săptămâna cea luminată”.
În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.
Fiecare zi din această săptămână este un prilej de bucurie cu semnificații aparte pentru credincioși. Această perioadă este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri unice menite a celebra Învierea lui Iisus Hristos.
Lunea Albă este prima zi de după Duminica Paștelui și este considerată ziua în care se deschid porțile Raiului, ale iertării. Se spune că orice persoană care trece în neființă în această zi nu se mai înfățișsează la Judecata de apoi. Din bătrâni de crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.
În unele zone exită obiceiul ca băieții să ude fetele cu apă, iar ele oferă băieților ouă roșii, ziua fiind numită „Lunea Udării”. Tot astăzi există datina ca familia și prietenii să se viziteze.
Despre Marțea Albă se spune că nu fac lucruri în gospodărie. Este zi de sărbătoare în calendar și nu se lucrează. De asemenea, în ziua asta se împart bucate rămase de la masa de Paște. Vizitele se întorc, iar azi e ziua în care fetele stropesc băieții.
Se spune că Sfânta Miercuri din Săptămâna Luminată este numită nunta șoarecilor și se crede că cine muncește azi aduce rozătoarele în casă, iar bucatele vor lipsi de pe mese. De aceea, spune tradiția, doar bărbații au voie să meargă la câmp sau pe ogoare și să muncească pământul, dar femeilor le este interzis acest lucru.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu există dezlegare la mâncarea de frupt.
Numită și Joia Verde, Sfânta zi de Joi are un specific aparte, este dedicată cinstirii grădinelor, holdelor și grânelor. Se crede că cei care muncesc în această zi atrag asupra casei lor seceta sau dăunători în livezi.
Numită și Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, în fiecare an în prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxa sărbătorește Izvorul Tămăduirii, praznic închinat Maicii Domnului, menit să aratelocul de cinste al Maicii Domnului în lucrarea mântuirii oamenilor. Legenda spune ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă dătătoare de viaţă doar în Vinerea Luminată.
De Izvorul Tămăduirii nu se lucrează. Cu agheasmă se stropesc casele, grădinile și livezile, vitele și caii din ogradă. Există convingerea că vitele stropite vor fi astfel vor fi sănătoase și bune de muncă la câmp.
Sâmbăta Luminată este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii
Duminica Luminată este cunoscută şi ca Duminica Sfântului Apostol Toma – Duminica Tomii sau Tomei. Este duminica tuturor necredincioşilor, care au pus la îndoială minunea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Apostolul Toma, rămas în religie ca „Necredinciosul“, nu fusese alături de ceilalţi apostoli atunci când Hristos a venit în mijlocul lor după ce a Înviat.
