14.6 C
București
vineri, 24 mai, 2024
Google search engine
DiverseSărbătoarea națională a Bujorului românesc

Sărbătoarea națională a Bujorului românesc

Astăzi, 15 mai, este Ziua Bujorului românesc şi este al doilea an în care oficial sărbătorim bujorul ca fiind Floarea Națională a României. Această sărbătoare reprezintă oportunitatea de a conștientiza importanța protejării biodiversității și conservării Bujorului Românesc, o floare-simbol în România.

Ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute mai multe propuneri de-a lungul timpului: măceșul, floarea de colț, bujorul românesc.

Demersul de a desemna bujorul ca floare națională a început în 2013, la inițiativa Șefulului Catedrei de Floristică de la Universitatea De Știinte Agronomice și Medicină Veterinară București – profesorul universitar dr. Florinel Toma.

Inițiată de Cristina Turnagiu Dragna și Andreea Tănăsescu, Comunitatea Bujorul Românesc (The Romanian Peony), a sustinut propunerea mediului academic pentru a declara bujorul „Floarea națională si emblema florală a României”. Ulterior, în 2022, Parlamentul României a aprobat legea care prevede că „se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare națională a României”.

Bujorul românesc înflorește pe parcursul lunii mai. Începând cu 2023 este floarea emblematică a țării noastre și se sărbătorește pe data de 15 mai.

Bujorul românesc – sursă foto Facebook

Întâlnită în pădurile din România, fiind o specie protejată prin lege, autoritățile și organizațiile de mediu desfășoară eforturi pentru a proteja și conserva această floare endemică unică, amenințată de dispariție în urma distrugerii habitatului natural, culegerea și comercializarea sa fiind interzise.

Bujorul ca floare națională include cinci specii care cresc pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova.

Paeonia romanica peregrina este o specie unică în Europa, care se regăsește numai în România. Bujorul românesc este o specie de bujor din familia Paeonia prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei.

Bujorul românesc – sursă foto Facebook

Specificul bujorului românesc este culoarea de un roșu aprins, aproape ireal, și faptul că are petale mai puține decât bujorul de grădină. Considerate comoară națională, florile de bujor reprezintă în conștiința populară ideea de sănătate și frumusețe. În folclorul românesc, bujorul este adesea asociat cu sărbătorile de primăvară și cu ritualurile de fertilitate. Se crede că aduce noroc și prosperitate în casele oamenilor și că protejează împotriva spiritelor rele.

Bujorii au fost subiectul multor legende și povești de-a lungul timpului. În cultura românească tradițională, se spune că aceste flori reprezintă frumusețea, onoarea, devotamentul, sacrificiul, tăria și fidelitatea.

Bujorul românesc – sursă foto Facebook

O legendă istorică spune că bujorii românești sunt semnul pământului înroșit de sângele eroilor moldoveni căzuți în bătălia de la Roșcani, din anul 1574, unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Moldovei, în care oastea moldoveană, sub conducerea lui  Ioan Vodă cel Cumplit, într-o bătălie crâncenă și sângeroasă, a fost înfrântă de armata otomano-tătară, mulți eroi căzând pe câmpul de luptă. Legenda este profund înrădăcinată în tradiția și istoria României, transformând bujorii într-un simbol al curajului, sacrificiului și rezistenței și este modul prin care memoria eroilor este păstrată vie în conștiința colectivă a poporului român. Bujorul devine astfel un simbol puternic al sacrificiului și rezistenței naționale, iar înfățișarea sa delicată și frumoasă este îmbogățită de semnificațiile adânci și emoționale. Astfel este subliniată importanța bujorului în cultura și istoria românească, arătând cum natura și istoria se împletesc într-un mod care conferă florei locale o valoare simbolică și spirituală aparte.

Între timp, bujorul românesc este adoptat de Ministerul Apărării Naţionale ca emblemă a eroismului și este purtat la revers sau pe cocarda tricoloră la Ziua Veteranilor (11 noiembrie), la Ziua Veteranilor de Război (29 aprilie), de Înălţare şi la toate evenimentele în care este cinstit sângele vărsat pe câmpul de luptă de ostaşii români. În noiembrie 2015, Asociaţia de Caritate din Armata României „Camarazii“, susţinută de Invictus România, a înregistrat marca la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. 

Bujorul românesc – sursă foto Facebook

O altă legendă spune că bujorii au fost cândva oameni bogați și invidioși care au fost pedepsiți de zei pentru lăcomia lor. Transformați în flori, ei sunt acum obligați să împartă frumusețea lor cu lumea, fără a putea să se bucure de bogății.

Conform unei legende, într-un sat românesc trăia o tânără fermecătoare numită Răvășita. Frumusețea ei era atât de strălucitoare încât zeii erau invidioși și au transformat-o într-un bujor. Din acel moment, bujorii au primit calitățile și frumusețea tinerei fete, iar petalele lor au captivat inimile oamenilor de pretutindeni.

Aceste tradiții și legende subliniază importanța bujorului în patrimoniul cultural românesc și modul în care această floare continuă să inspire și să fie celebrată în întreaga țară.

Astăzi, bujorul continuă să fie o prezență iubită în grădinile și în inimile românilor, amintindu-ne de legăturile noastre ancestrale cu natura și de poveștile care ne-au modelat cultura.

Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments