Boboteaza sau Botezul Domnului reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine și este celebrată în fiecare an pe data de 6 ianuarie.
Biserica mai numește ziua de Bobotează și „Arătarea Domnului” sau „Epifania”. În credinţa ortodoxă această sărbătoare este menită să amintească evenimentele petrecute la apa Iordanului înainte ca Mântuitorul să pășească în viața publică. Boboteaza înseamnă „înnoirea omului creștin” și marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă la creștinii ortodocși.
Boboteaza, ultima zi din ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului, este dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Sfintei Treimi: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.
Matei 3: 16-17 relatează despre acel moment ” cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând: acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.
Botezul primit de Mântuitor are și un alt scop: Epifania, arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.
Această zi, în tradiția populară mai este numită și Sărbătoarea Iordanului, o sărbătoare dedicată purificării apelor și naturii. Potrivit tradiţiei la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor – Agheasma Mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică.
Agheasma – apa tămăduitoare
De Bobotează se sfințesc apele, iar Agheasma este apa sfințită pentru care, de Bobotează, se face o slujbă specială.
Aghesma Mare se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de sfințirea cea mică a apei, care se face în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, atunci când se săvârșește sfeștania.
Apa sfințită la biserică în ziua de Bobotează se bea până pe 14 ianuarie, adică în primele 8 zile (cifra opt simbolizează veșnicia).
Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului.
Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească.
Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință…”.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne …”
Participarea la slujba de Bobotează, împărtășirea cu Duhul Sfânt prin botezul simbolic în apa sfințită este văzută ca o purificare spiritual, un început nou, binecuvântare și curățenie sufletească.
Agheasma Mare este încărcată cu darurile dumnezeiești ale Duhului Sfânt: săvârșește minuni, tămăduiește bolnavi, apără casele creștinilor de duhurile necurate, curățește mintea de gândurile rele, îi izbăvește din primejdii pe cei credincioși.
