22.3 C
București
sâmbătă, 13 aprilie, 2024
Google search engine
EDITORIALOpiniiSoarta Greciei nu mai poate fi evitată: România și cifrele groazei

Soarta Greciei nu mai poate fi evitată: România și cifrele groazei

În timp ce spațiul mediatic general e ocupat de știri despre tocmeala candidaților, viitorul loc de muncă al președintelui, impactul piesei Macarena la tineri ori alegerile din Rusia, undeva, prin spatele scenei, defilează tăcut adevăratele știri: cifrele groazei. Acele cifre menite să ne dea fiori și care conturează un viitor terifiant, mai ales din 2025. E bine, e rău că aceste știri nu ocupă prim-planul?

Să facem o scurtă trecere în revistă.

În ianuarie, într-o singură zi România a împrumutat 4 miliarde de dolari. În februarie, tot într-o singură zi, 4 miliarde de euro. Datoria externă totală a României a crescut în prima lună din 2024 cu 4,3 miliarde euro față de nivelul de la finele anului trecut, la 173 miliarde euro, iar datoria administraţiei publice a urcat la 80 miliarde euro. Guvernele Ciolacu şi Ciucă, care au guvernat România în 2023, au adăugat 116 mld lei (23 mld. euro) la datoria publică. În martie, ministerul Finanțelor are planificate împrumuturi de ”doar” 5,8 miliarde de lei.

În 2023, îndatorarea a crescut mai repede decît economia.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 583 milioane euro, în scădere cu 2,2% comparativ cu 596 milioane euro în prima lună din 2023,

Industria a scăzut cu 4% în ianuarie 2024 faţă de ianuarie 2023.

Băncile au acordat populaţiei şi companiilor credite noi de 140 mld. lei în 2023, în creştere cu 10,4% an la an. Volumul creditelor noi reprezintă echivalentul a 36% din soldul creditului privat, care la finalul anului a atins 387 mld. lei.

Populaţia a înregistrat în ianuarie 2024 un spor negativ, de minus 10.984 de persoane, conform INS. În prima lună din 2024, numărul născuţilor-vii a scăzut cu 1%, comparativ cu ianuarie 2023, în timp ce numărul deceselor a crescut cu 491 (+2%), iar numărul copiilor cu vîrsta sub un an care au decedat a fost cu patru mai mare. Sporul natural a fost negativ atît în luna ianuarie 2024 (-10.984 de persoane), cît şi în ianuarie 2023 (-10.355 de persoane).

Rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 63% în ultimul trimestru al anului 2023, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior.

În perioada octombrie – decembrie 2023, rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de 20 – 64 ani a fost de 68,7%, iar populaţia activă a României era de 8,163 milioane de persoane, din care 7,688 milioane de persoane erau ocupate şi 475.500 de persoane erau şomeri.

România avea anul trecut 5,7 milioane de salariați, dintre care 4,5 milioane lucrau în domeniul privat. Din cei 1,2 milioane de bugetari, peste 800.000 lucrează în administrația centrală, iar restul în administrația locală. Batem recordul mondial la angajați la stat, pentru că numărul bugetarilor trebuie raportat la o populație din care scădem cele 5-6 milioane de diasporeni, ceea ce duce la cifre terifiante.

Anul trecut, guvernele Ciucă și Ciolacu au tras semnalul de alarmă asupra acestor date și au anunțat măsuri drastice de reformă și restructurare a instituțiilor statului.

Cu ”succes” am spune, dat fiind că numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice a ajuns în decembrie la 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023.

Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor e de 8 la 10, în medie pe țară. Patru pensionari la zece salariaţi sunt în Bucureşti şi judeţul Ilfov, 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui.

Cîştigul salarial mediu net a fost 4.859 lei în ianuarie 2024, în scădere cu 220 lei (-4,3%) faţă de luna decembrie 2023. Cştigul salarial mediu brut a fost 7.976 lei, cu 325 lei (-3,9%) mai mic decît în luna decembrie 2023.

Rata anuală a inflației din România este cea mai ridicată din UE, de două ori mai mare decît media Uniunii, și e în creştere faţă de luna decembrie a anului trecut. În ianuarie, ţările UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%).

Privind de sus, pare că totul merge în jos în România ultimei perioade. În decembrie, guvernul a făcut eforturi imense pentru a masca situația reală a economiei și a deficitului bugetar. 2023 a fost primul an în care nu s-a făcut rectificare bugetară, premierul Ciolacu inventînd o aberație, anume finanțări prin fondul de rezervă al guvernului, care potrivit legii responsbailității fiscale ar trebui să fie de cca.700 milioane lei anual, dar a ajuns să ruleze miliarde peste miliarde. În noiembrie, spre exemplu, într-o singură zi, guvernul a alocat dintr-un foc 13,6 miliarde lei din fond pentru educaţie, sănătate, asistenţă socială, pensii.

La 4 miliarde euro noi datorii în ianuarie, păstrînd trendul se ajunge la cca.50 de miliarde de euro împrumutați la nivelul acestui an.

Soluții? Aflăm că guvernul reorganizează ANAF, ”pentru a consolida capacitatea de colectare a veniturilor și pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală”.

În toamnă, reamintim, Consiliul Economic și Social a avizat negativ celebrul proiect de reformă al guvernului PSD-PNL, într-unul dintre cele mai dure asemenea acte din întreaga existență a instituției care avizează toate proiectele de legi. Practic, CES făcea praf și pulbere proiectul și, extrem de grav, avertiza că aplicarea sa va avea consecințe dramatice asupra mediului de afaceri și asupra vieții românilor, per ansamblu. 85% din povara reformei urma să apese umerii privatului și doar 15% pe cei ai statului. Profeții care se împlinesc deja.

La momentul prezentării programului de guvernare al guvernului Ciolacu lumea remarca promisiunile de-a dreptul halucinante ale acestuia. La finele acestui an ar fi urmat să avem un deficit bugetar de 2,95%, dar numai în primele două luni ale lui 2024 acesta a fost de 1,67% din PIB. În ianuarie, era dublu față de ianuarie 2023.

Datoria publică ni se promitea că va scădea de la 47,2% din PIB anul trecut, la 46% în 2024. Dar am văzut cum a crescut doar în primele două luni.

Peste toate, însă, trona promisiunea lui Ciolacu privind alocarea a 50 de miliarde de euro(!!) în 2023 și 2024 pentru ajutorarea companiilor din România, de stat sau private.

50 de miliarde de euro, din partea unui guvern care nu a putut face nici măcar rectificare bugetară.

Fără a vrea neapărat să deprimăm cititorii, spunem, din nefericire, că toate aceste cifre, la care se pot adăuga multe altele, la fel de negre, nu lasă loc pentru prea multe scenarii de viitor, în special din 2025 încolo, cînd se va fi terminat cu bălăcăreala electorală.

Țara cu președinte inexistent și cu zece guverne în zece ani, România va avea soarta Greciei și singura necunoscută e pe cîți ani se va întinde criza care stă să vină.

Bogdan Tiberiu Iacob
Bogdan Tiberiu Iacobhttp://canal33.ro
Bogdan Tiberiu Iacob este ziarist cu o vechime neîntreruptă în presă de 31 de ani, format la școala ”Evenimentului zilei” din anii 90, trecut pe la Național, Cancan, QMagazine, în prezent activ la siteul de informații și analize Inpolitics.ro.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments