S-au dus și alegerile parlamentare, mai rămîn de rezolvat problema noului președinte și a viitorului guvern. Care s-ar putea naște cu dureri mai mari decît în alți ani. Un lucru e sigur de pe acum, însă: în marele an electoral 2024 avem mari cîștigători și mari perdanți. Iar topul victorioșilor e dominat de Călin Georgescu și de Diana Șoșoacă.
Călin Georgescu este un mare victorios pentru că a realizat imposibilul: locul unu în alegerile prezidențiale din poziția nu de outsider (acolo s-ar fi calificat Geoană sau Cristian Diaconescu), ci de inexistent. Fără carieră politică în spate, fără campanie electorală tradițională, fără bătut coclaurile patriei, fără mitinguri populare, fără bannere, afișe, apariții radio-televizate, fără menestreli de presă, declarativ fără bani, el a învins candidații PSD și PNL, cu mega-echipă de campanie, mașinării de partid și zeci de milioane de euro aruncate în campanie. Chiar dacă ar pierde în turul doi, performanța lui rămîne unică în era post-decembristă.
Diana Șoșoacă e, de asemenea, în fruntea marilor cîștigători. Și-a creat un partid al ei, SOS, și a performat pe persoană fizică, efectiv, la europarlamentare și parlamentare. Spunem pe persoană fizică, deși are partid, pentru că nici măcar analiștii politici nu ar putea enumera alte 2-3 nume din respectivul partid. A fost Șoșoacă și atît. Acum, ea ar putea ajunge la cca.40 de parlamentari, totalmente grație agitației și implicării sale politice.
Un performer de excepție este și George Simion, care a creat un partid acum cinci ani și l-a dus în poziția de nr.2 al scenei politice, suflînd în ceafa PSD. Deși s-a tot profețit în ultima vreme că AUR e o formă fără conținut și că asta se va vedea la vot, partidul lui Simion a mers ceas.
Și Partidul Oamenilor Tineri este o revelație, intrînd în parlament din postura de formațiune complet anonimă, cu sprijinul deplin al miraculosului Tiktok. Pînă la urmă, însă, nimeni nu a împiedicat PSD ori PNL să utilizeze și ele platforma Tiktok în loc să cheltuie milioane cu panouri pentru cartea lui Ciucă și alte asemenea trăsnăi.
Marii perdanți ai anului sunt PSD, PNL, USR.
Partidul condus de Marcel Ciolacu a reușit cel mai jalnic parcurs din întreaga sa istorie post-decembristă. A luat la vot cca.22%, a ratat în premieră finala prezidențială, la primăria generală a fost efectiv pulverizat, iar pentru a scoate cît de cît de cît un scor rezonabil la europarlamentare a recurs la manevre mizerabile, călcînd în picioare legislația, recomandările Comisiei de la Veneția și normele cele mai elementare ale democrației. Cu Ciolacu în frunte, PSD pierduse la voturi și localele din 2020 în fața liberalilor. Halucinant este că după umilința de duminică, Marcel Ciolacu și restul conducerii care a băgat social-democrația în gard au ambiția să rămînă la butoane.
USR e un alt mare perdant. La alegerile europene unde a performat excelent acum cinci ani a reușit să ia doar 2 fotolii, ceea ce a provocat un seism și a dus la schimbarea conducerii
Intrarea neașteptată a Elenei Lasconi în turul doi a făcut mai toți analiștii să prevadă un beneficiu la parlamentare pentru USR, pentru că regula e că partidul care ajunge în finala prezidențială primește un bonus electoral. Numai că ieri, surpriză: de la 16% în 2020, USR s-a dus spre 12%, o cădere semnificativă, lăsînd impresia că Lasconi a tras partidul în jos, nu în sus.
În realitate, se conturează o altă explicație: e posibil ca Lasconi chiar să fi tras, totuși, un pic în sus USR, care altminteri ar fi luat un scor încă mai slab. Pe de altă parte, de acum e cert că finalista a ajuns acolo doar grație voturilor masive livrate de PNL – se vorbește de 500.000 -, la ordin sau în mod natural, nu mai contează, așa că scorul USR nu avea cum să fie influențat prea mult.
Un veritabil dezastru s-a produs, însă, la PNL. ”Cîștigăm președinția în turul doi cu 65%”, tuna înainte de prezidențiale Rareș Bogdan.
Au cîștigat la fel ca la primăria generală, unde marea speranță a politicii, Sebastian Burduja, a luat cel mai rușinos scor, de cca.7%, într-un oraș, București, tradițional de dreapta. Cam tot atît a luat și cel mai insipid politician post-decembrist, Nicolae ”Ăăăăăă” Ciucă, așa-zisul erou de război, desăvîrșind umilirea liberalilor.
Plagiatorul și scriitorul-ratat Ciucă a făcut cea mai penibilă campanie electorală, în general pe bază de mîncare, băutură și manele plus scenarii fanteziste de victorie lansate permanent de restul conducerii PNL. Care pare să fi trăit într-o bulă complet izolată de realitate.
De la 25% în 2020, PNL se învîrte acum la cca.14%, după ce a înregistrat o cădere uriașă și la locale, pierzînd 5 fotolii de președinți de Consilii Județene din cele 17 obținute în 2020. În plus, a mai trăit și rușinea de a se atîrna de PSD la europarlamentare ca să scoată cît de cît un scor acceptabil.
Cu toate semnalele primite pe parcursul alegerilor din acest an, PNL s-a încăpățînat să mențină aceiași oameni în conducere, același candidat jalnic, singurul care nu a furnizat o surpriză în alegeri, în sensul că pe locul 5 l-au dat majoritatea sondajelor, pe locul 5 l-a plasat și votul.
Cum spuneam, încă se joacă președinția României, și doar după ce se va fi încheiat și acest episod se va putea vorbi cu adevărat de configurația viitorului guvern.
În cazul unei victorii a lui Călin Georgescu, nori negri estimăm că se vor aduna deasupra PSD, pentru că sunt șanse mari să se repete scenariul 2009. Atunci, reamintim, am avut celebrul moment numit sufrageria lui Oprea, în seara turului doi al prezidențialelor. A cîștigat Traian Băsescu, dar exista o problemă: partidul său, PDL, cîștigător al alegerilor din 2008, nu avea în acel moment un sprijin parlamentar după ruptura de PSD și căderea guvernului Boc prin moțiune de cenzură.
Dar, după victoria lui Băsescu, la 48 de ore Gabriel Oprea anunța înființarea partidului UNPR, care a adunat rapid zeci de parlamentari de la partidele anti-PDL, adică PSD și PNL, și a susținut noul guvern Boc pînă la căderea acestuia, în 2012.
Dacă noul președinte numește, spre exemplu, un premier din tabăra suveranistă, se vor găsi peste noapte la PSD și PNL destui amatori de a ”asigura stabilitatea țării” votînd respectivul guvern și nu neapărat de pe pozițiile de membri ai amintitelor partide. Se practică pe scară largă dezertările politice, asta se știe dintotdeauna. Poate acesta e și motivul pentru care liderii PSD sunt întunecați la față după alegerile de ieri. A fost rău la vot, dar s-ar putea să fie încă și mai rău pentru ei, curînd.
