România se află într-un moment de răscruce în ceea ce privește politica sa externă. Deși are o poziție geostrategică fundamentală și joacă un rol esențial în arhitectura de securitate euroatlantică, lipsa de viziune și greșelile de strategie ale decidenților politici au făcut ca țara noastră să nu capitalizeze suficient pe contribuția sa. Invitat la emisiunea Mecanismele Politicii, moderată de Lavinia Șandru, senatorul PSD Titus Corlățean a explicat unde s-au pierdut oportunitățile și de ce România riscă să rămână la periferia deciziilor importante la nivel internațional.
România – o piesă cheie pe harta strategică a Europei
„România în sine are o poziționare geostrategică extrem de importantă și asta este un asset extrem de valoros”, a subliniat Corlățean.
Țara noastră se află într-o regiune unde evenimentele din Balcani, din Ucraina sau din Marea Neagră influențează direct securitatea și stabilitatea întregii Europe. Din acest punct de vedere, România și Polonia sunt considerate „cele două platforme euroatlantice fundamentale” pentru regiune, iar rolul lor este esențial în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Totuși, Corlățean atrage atenția asupra unui paradox: deși România a avut un rol discret, dar vital, în gestionarea crizei provocate de războiul ruso-ucrainean, nu a reușit să valorifice această contribuție. „România nu a avut capacitatea, prin decidenții săi, să valorizeze această contribuție”, a explicat senatorul PSD.
Eforturi mari, dar uși închise în Europa
Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne aderarea la spațiul Schengen, pe care România o așteaptă de ani de zile. Corlățean a punctat că, deși România a demonstrat că este un partener de încredere în plan militar și strategic, în plan politic european țara noastră nu a știut să-și impună punctul de vedere.
„România nu a știut din păcate să capitalizeze cu adevărat tot efortul ăsta din acești ani, iar noi a trebuit să ducem lupta asta în familia europeană, să fim primiți în spațiul Schengen, când noi reprezentăm ceea ce reprezentăm în termeni euroatlantici și de securitate. Asta ține în primul rând de calitatea establishment-ului, de calitatea sistemului politic la nivel înalt de reprezentare, de modul în care îți construiești relația, modul în care devii credibil și oamenii cred”, a mai declarat Corlățean.
Greșeli strategice în relația cu SUA
Un alt punct nevralgic menționat de senator a fost relația României cu Statele Unite ale Americii. Potrivit lui Corlățean, pentru prima dată în actuala guvernare, România a făcut o alegere strategică greșită, întorcând „spatele” unei relații cu administrația republicană conservatoare și deteriorând, prin declarații nepotrivite, raporturile cu actuala administrație democrată.
„Cei care gestionează Ministerul Apărării și Ministerul de Externe au fost, anterior, oameni politici tineri, necalculați, care au rostit cuvinte ofensatoare la adresa celor care astăzi sunt președintele SUA și vicepreședintele SUA. În politică toate se contabilizează. Întrebarea este dacă cineva mai crede că se poate crea o relație de încredere reciprocă cu cei care au rostit niște cuvinte profund ofensatoare la adresa decidenților actuali de la Washington”, a mai subliniat Corlățean.
Această eroare diplomatică riscă să afecteze pe termen lung poziția României în relația cu cel mai important partener strategic al său.
Politica externă nu se face doar prin declarații
Pentru Titus Corlățean, unul dintre cele mai mari defecte ale politicii externe românești din ultimii ani este că a rămas blocată în zona declarațiilor, fără acțiuni concrete. „Politica înseamnă gesturi concrete, acțiuni concrete, inițiative, modalități strategice și, bineînțeles, pozițiile publice. Bine ar fi să ieșim din paradigma asta a doar ‘declarațiilor publice’”, a punctat senatorul.
El a atras atenția că un ministru de externe sau un ministru al apărării trebuie să își construiască relații personale și politice înainte de a intra în funcție, pentru ca din prima zi de mandat să poată acționa în interesul țării. „Aceste conexiuni se construiesc, se cultivă”, a explicat Corlățean.
Află mai multe din analiza făcută de Titus Corlățean, la Mecanismele Politicii.
