Legenda spune că prima icoană realizată de Apostoli a fost aceea a Schimbării la Faţă a Domnului și datina ca pictorii iconarii să picteze întâi icoana cu Schimbarea la Față a Domnului a rămas până în zilele noastre.
Încă de pe vremea iconoclasmului exista o tradiţie care spune că prima icoană pe care o realizează un pictor trebuie să fie cea a „Schimbării la Faţă a Domnului”.
Pictura icoanelor este o artă sacră și profund spirituală în tradiția ortodoxă. Iconarii, cei care se dedică acestui meșteșug, urmează un set strict de reguli și ritualuri care reflectă sacralitatea și semnificația profundă a actului de a crea imagini sfinte. O tradiție specială în acest context este aceea ca iconarii să înceapă întotdeauna cu pictarea icoanei Schimbării la Față a Domnului. Această practică are rădăcini adânci în teologia și spiritualitatea ortodoxă, simbolizând iluminarea și revelația divină.
Schimbarea la Față a Domnului, sărbătorită pe 6 august, comemorează momentul când Iisus Hristos și-a revelat divinitatea în fața ucenicilor săi Petru, Iacov și Ioan pe Muntele Tabor.
Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit albe ca lumina, în timp ce Moise și Ilie au apărut alături de El, discutând despre patimile pe care urma să le îndure. Această manifestare a luminii divine este văzută ca o prefigurare a Învierii și o confirmare a identității mesianice a lui Iisus.
Schimbarea la Față a Domnului este simbolul suprem al luminii divine și al revelației. Iconarii încep cu această icoană pentru a căuta iluminarea spirituală și ghidarea divină în munca lor. Actul de a picta această icoană este o rugăciune pentru claritate și inspirație, astfel încât toate celelalte lucrări să fie împlinite sub influența luminii divine.
În ortodoxie, Schimbarea la Față este văzută ca o teofanie – o manifestare a lui Dumnezeu către om. Începând cu această icoană, iconarul reafirmă importanța teologiei întrupării și transfigurării, care sunt esențiale pentru înțelegerea întregii tradiții iconografice.
Pentru iconari, pictarea icoanelor nu este doar un act artistic, ci și unul de rugăciune și devotament. Alegerea de a începe cu Schimbarea la Față simbolizează umilința și recunoașterea că fără ajutorul și harul divin, nu pot îndeplini sarcina sacrală de a crea imagini sfinte.
Pictarea unei icoane urmează un ritual precis și sacru. Iconarii se pregătesc prin post, rugăciune și meditație. Fiecare etapă a procesului este însoțită de rugăciuni specifice, iar materialele folosite, precum pigmenții naturali și lemnul sfințit, sunt alese cu mare grijă.
Datina ca iconarii să picteze întâi icoana cu Schimbarea la Față a Domnului este o practică profundă și semnificativă care îmbină teologia, spiritualitatea și arta. Acest ritual sacru simbolizează căutarea iluminării divine și a ghidării spirituale, punând fundamentul pentru toate lucrările ulterioare. În tradiția ortodoxă, fiecare icoană nu este doar o imagine, ci o fereastră către divin, iar începutul cu Schimbarea la Față asigură că această fereastră este deschisă cu claritate și lumină.
