Transhumanța, ca ocupație tradițională și ca mijloc de păstrare a identității culturale, a fost recunoscută ca patrimoniu cultural imaterial al umanității la cea de-a 18-a reuniune a Comitetului Interguvernamental al Convenției UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Întâlnirea s-a desfășurat la Kasane, în Republica Botswana, în perioada 4-9 decembrie.
România face parte din grupul celor zece țări care au lucrat împreună, în ultimii ani, pentru a obține această recunoaștere la nivel internațional.
Dosarul „Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor” a fost coordonat de către Ministerul Culturii și Sportului din Spania, în colaborare cu instituțiile omoloage din Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și România. Contribuția României la acest dosar a fost coordonată de Ioana Baskerville și realizată prin colaborare între experți din Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii și specialiști de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (în special din cadrul Agenției Națională a Zonei Montane) și de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Cercetarea de teren, care a demonstrat existența în prezent, a rutelor active de transhumanță în diverse zone din țara noastră a fost realizată de către Lucian David, cercetător principal grad II la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din București și conferențarul universitar doctor Iulian Vlad de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
De asemenea, au susținut acest demers diverse asociații de crescători de ovine din țara noastră în frunte cu Federația Oierilor de Munte din România și Asociația Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră” din județul Argeș.
Dincolo de aspectele culturale relevante pentru această ocupație ancestrală, dosarul multinațional a demonstrat rolul excepțional pe care deplasarea sezonieră a turmelor între zonele de munte și cele de câmpie îl are în protejarea mediului și în special a biodiversității pășunilor montane. Prin protejarea și promovarea Transhumanței, România se raliază, alături de partenerii din acest dosar, strategiilor curente ale ONU pentru dezvoltare sustenabilă.
România este singura țară carpatică participantă în acest dosar și aduce astfel la cunoștința comunității internaționale valoarea de moștenire culturală și naturală a Carpaților românești, spațiu în care omul și natura au trăit mereu în armonie.
Cu această nouă înscriere, România are zece elemente în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial a umanității.
România a fost reprezentată la Kasane de către Simona-Mirela Miculescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, și expertul Ioana Baskerville.
