Nu știu, zău, dacă e amuzantă sau tristă coincidența dintre numele testelor PISA și cel al celebrului turn din Italia, care acuși stă să cadă, dar totuși încă nu, spre deliciul amatorilor de selfieuri. Dar așa mi se pare că ne uităm și noi la nivelul analfabetismului funcțional care amenință să se prăbușească peste societatea românească. Peste 40% dintre elevii de 15 ani sunt incapabili să priceapă ce buchisesc. Asta arată ultimele rezultate ale evaluărilor din 2022, recent publicate.
Cum e la noi, reacțiile au pendulat între „Hai, dom’le, cine știe cum se fac testele astea, ca să ieșim noi prost la ele” până la „Nu-i adevărat, la câți olimpici avem, suntem cei mai deștepți din lume, dacă nu ne bruiază cineva cu 5 G-ul”, de la miștouri la adresa „României Educate” a locatarului de la Cotroceni până la halucinantul optimism al fostei lui consiliere, ajunsă ministru al educației „Hai că e bine că nu am involuat față de 2018 (când s-au făcut precedentele evaluări)”.
Și, tot ca la noi, s-a format instantaneu un cerc în care fiecare încearcă să arunce în brațele altcuiva, cât mai departe de el, cartoful fierbinte. Părinții, profesorii, politicienii și jurnaliștii se arată reciproc și încrucișat cu degetul. Tu, ba tu, cine, eu? O sarabandă a justificărilor și anatemelor în care au intrat toți cei care se bat cu pumnii în piept că micuții sunt prioritatea lor. Și viitorul țării, parcă așa se spune, nu?
Să spun celor care nu știu că nu se testează calitatea și cuantumul cunoștințelor dintr-un anumit domeniu (matematică, științe și lectură) ci, mai pe șleau, cât înțelege elevul din ce i se cere într-o problemă sau din ce citește.
Pentru mine (deci nu trebuie s-o luați ca literă de lege) asta se traduce prin cât îl duce capul pe adolescent și cât l-a învățat cineva cum să și-l folosească, atât cât îl are. Dacă legat de primul indicator nu prea are cine ce să facă, fiind vorba de jocul uneori nedrept al genelor, în privința celui de-al doilea responsabilitatea e a tuturor, deci, în pur spirit românesc, a nimănui.
Mămicuțele și tăticuții dau din umeri și spun: noi i-am făcut, e treaba altcuiva să-i educe, că doar nu ne-a stat nouă capul la această repsonsabilitate când i-am conceput. Noi mergem la serviciu, avem stresuri de oameni mari, șefi tâmpiți și lefuri mici, din care abia ne ajunge să le schimbăm celor mici iphoanele o dată pe an, ca să vadă tik-tok în full HD, cât timp noi suntem ocupați!
Școala zice: eu, așa subfinanțată și privată de respect din partea societății, vreți să am grijă să suplinesc lipsa celor 7 ani de-acasă? Cu salariile debutanților mei mai mici decât ale unui casier la Lidl?
Politicenii se bat cu pumnii în piept, că e cam singurul lucru pe care-l știu a face: noi, când o să venim la putere, o să facem și-o să dregem, de-o să ducem învățământul românesc pe cele mai înalte culmi ale progresului și civilizației. Norvegia scrie pe noi! Sau Rusia. Sau, ceilalți: ce v-așteptați să facem noi, să reparăm 30 de ani de „reforme” și să aducem de pe Marte oameni cu vocație și competență care să deștepte deodată 30 de copii dintr-o clasă? Mass media „relatează”: țara e în colaps, educația e în colaps, săriți, elevii sunt analfabeți funcțional, ce ne facem fraților, unde o să ajungem, cineva trebuie să facă ceva!
Și acum urmează al 235-lea episod din sordida telenovelă care vă propune, iubiți necopți, un model de urmat în viață: Vulpița! Aici înlocuiți voi cu numele oricărei vedetuțe de mușama udă pe care televiziunile le-au ridicat la rang de personaj inspirațional pentru tinerele generații!
Și-uita așa, dragii mei, hai să dăm mână cu mână, cei cu inima neapărat română, ca să ne văităm și să găsim vinovați!
Ideea e că toți sunt foarte îngrijorați (mai puțin ministra Deca, după cum spuneam), aproape preocupați de ce va să vie. Dar niciunul n-are oglindă acasă. Sau bunul simț de a-și asuma o parte din responsabilitate. Pentru că de soluții nici nu poate fi vorba. Doar noi strategii electorale. Care includ nu neapărat „salvarea” tinerilor care azi nu sunt capabili să extragă ideea principală dintr-un text, ci mobilizarea lor cu succes la viitoarele alegeri.
Căci, nu-i așa, e rău tare cu atâția analfabeți funcțional, dar parcă mai rău ar fi fără!
