Deși România a susținut încă de la început – și susține în continuare – sub toate formele, Ucraina și cetățenii ucraineni refugiați din fața războiului, vecinii noștri din nord-est au în plan să adopte măsuri care restrâng drepturile comunității românilor din zona Bucovinei de Nord în ceea ce privește formele de învățământ în limba română. Problema a scandalizat autoritățile de la București, MAE precizând că reforma educațională din Ucraina „nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateral la nivel guvernamental”.
„Ministerul Afacerilor Externe susține ca prioritar accesul la limba română şi în afara granițelor României şi acordă atenție specială procesului de implementare a reformei educaționale din Ucraina („Noua Școală Ucraineană”), aflat în curs, inclusiv din perspectiva implicațiilor pentru asigurarea dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române”, precizează reprezentanții MAE într-un comunicat de astăzi, 25 octombrie.
Diplomația noastră atrage atenția că în dialogurile bilaterale s-a discutat cu totul altceva.
„Anunțul privind liste de lucru propuse de autoritățile din Cernăuți în cadrul reformei instituțiilor de educație este un document de etapă, nu o decizie. Chiar şi în această etapă intermediară am semnalat ferm că nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateral la nivel guvernamental privind instituirea unor derogări de la criteriile generale stabilite pentru desemnarea liceelor academice, în vederea protejării intereselor educaționale ale minorității românești”, se mai spune în comunicatul MAE.
Într-o manieră cât se poate de diplomatică, ministerul român de Externe atrage atenția autorităților de la Kiev că Ucraina trebuie să țină cont de anumite norme europene, dacă vrea să acceadă în UE.
„Partea română a transmis imediat pe canale diplomatice că această listă orientativă a liceelor academice din regiunea Cernăuți nu reflectă solicitările legitime formulate de reprezentanții minorității românești și a fost transmisă solicitarea de identificare a unor soluții care să nu afecteze negativ exercițiul dreptului la educație al etnicilor români care doresc să studieze în limba maternă.
Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române și garantarea accesului deplin la educația în limba maternă, în conformitate inclusiv cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina, sunt aspecte esențiale care țin de asumarea plenară de către Ucraina a valorilor europene”, se precizează în comunicatul MAE.
Secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu, atrăgea atenția asupra faptului că instituția numită „Consiliul Regional Cernăuţi” a aprobat noua reţea de licee din regiune, care prevede doar patru licee cu predare în română şi nouă mixte, din cele 20 existente în prezent.
Conform digi24.ro, cele patru licee cu predare în limba română vor funcţiona în oraşul Cernăuţi, precum şi în comunele Hliboca, Ostriţa şi Herţa. Intrarea în vigoarea acestui act normativ ar duce la dispariția liceelor în limba română în state românești istorice precum Mahala, Tărășeni, Noua Suliță sau Hliboca. De asemenea, nu va mai exista niciun liceu cu predare în limba română în comunele de pe Valea Siretului.
Pe această temă a existat și o reacție a președintelui Nicușor Dan . Acesta a declarat că „Este o lege care este prevazută a intra în vigoare în 2027 și vă asigur, în ceea ce privește liceele românești, că până în septembrie 2027 această prevedere nu li se va aplica”, a spus șeful statului, fără a preciza ce se va întâmpla după această perioadă cu învățământul în limba română în Bucovina de Nord.
