În fiecare an, pe 1 octombrie, iubitorii de cafea din întreaga lume sărbătoresc Ziua internațională a cafelei, un prilej pentru a se delecta cu una dintre cele mai populare băuturi din lume. Această zi este dedicată nu doar savurării cafelei, ci și recunoașterii impactului economic și cultural al acestei băuturi, precum și promovării industriei de cafea sustenabilă. Dar cum a devenit cafeaua atât de importantă la nivel mondial? Să descoperim împreună istoria sa captivantă, evoluția și semnificația sa în prezent.
Istoria cafelei începe cu o legendă populară în care un cioban etiopian numit Kaldi a descoperit boabele acestei băuturi energizante. Se spune că, în jurul secolului al IX-lea, Kaldi a observat cum caprele sale deveneau mai agitate și pline de energie după ce mâncau fructe roșii de pe un arbust necunoscut. Curios, Kaldi a încercat el însuși fructele și a simțit efectul stimulator al cafelei. Kaldi a povestit cele descoperite unui călugăr din mănăstire, pentru a-l ajuta să rămână treaz în timpul rugăciunilor de noapte. O variantă a legendei spune că acesta, furios, a aruncat boabele în foc, iar acestea au răspândit imediat o aromă îmbietoare, iar de atunci călugării au început să folosească boabele de cafea.
O altă poveste, de data aceasta de sorginte religioasă, vine din lumea islamică și este legată de profetul Mahomed, care, într-o zi se simțea slăbit. Arhanghelul Gavril i-a oferit o băutură neagră, fierbinte, care l-a întremat. Acea băutură era cafeaua, iar de atunci aceasta a fost considerată o băutură cerească, binecuvântată, ce avea rolul de a revigora și de a da energie trupului și minții.
Aceste legende reflectă nu doar fascinația pe care oamenii o aveau pentru cafea, dar și modul în care această băutură a căpătat un statut sacru și simbolic în diferite culturi. De-a lungul secolelor, cafeaua a fost venerată pentru proprietățile sale stimulative și a devenit o parte integrantă a tradițiilor sociale și spirituale din întreaga lume.
Primele dovezi clare ale consumului de cafea provin din Etiopia, unde fructele arbustului de cafea au fost inițial mestecate pentru energie. Abia mai târziu, în secolul al XV-lea, cafeaua a fost cultivată și consumată sub formă de băutură în Peninsula Arabică, în Yemen, în cadrul comunităților sufi, care o foloseau pentru a se menține vigilenți în timpul rugăciunilor.
De la Yemen, cafeaua a început să se răspândească rapid în Orientul Mijlociu, Egipt, Persia și Imperiul Otoman. Până în secolul al XVI-lea, în marile orașe precum Istanbul, Damasc și Cairo, au apărut primele cafenele. Acestea au devenit nu doar locuri unde oamenii veneau să bea cafea, ci adevărate centre sociale, culturale și politice, unde se discutau afaceri și idei.
La începutul secolului al XVII-lea, cafeaua a ajuns și în Europa, fiind adusă inițial prin porturile venețiene și marsilieze. În scurt timp, băutura a câștigat popularitate în Franța, Anglia și Austria, iar primele cafenele europene au început să apară. Una dintre cele mai faimoase cafenele din istorie este Café Procope din Paris, deschisă în 1686, care a devenit un loc de întâlnire pentru intelectuali și artiști precum Voltaire, Rousseau și Diderot.
Începând cu secolul al XVIII-lea, odată cu extinderea coloniilor europene în America de Sud, Asia și Africa, cultivarea cafelei s-a extins considerabil. Brazilia, care a devenit cel mai mare producător de cafea din lume, a jucat un rol crucial în consolidarea acestei băuturi la nivel mondial. Până la începutul secolului al XX-lea, cafeaua devenise o marfă globală, iar cafenelele și casele particulare din întreaga lume savurau deja diferite tipuri și metode de preparare.
Astăzi, cafeaua este o parte integrantă a multor culturi, fiind apreciată pentru aromele sale complexe și pentru capacitatea de a aduce oamenii împreună. Italia, de exemplu, este cunoscută pentru arta espresso-ului, în timp ce în Turcia cafeaua este un simbol al ospitalității și tradițiilor. În Statele Unite, cafenelele de tip „to go” și lanțurile internaționale precum Starbucks au transformat consumul de cafea într-un stil de viață modern.
Ziua internațională a cafelei, stabilită pentru prima dată în 2015 de către Organizația Internațională a Cafelei (ICO), are ca scop principal celebrarea culturii cafelei și recunoașterea contribuției tuturor clor ce activează în industria cafelei, de la fermieri la barista. Este, de asemenea, un moment pentru a aduce în discuție problemele cu care se confruntă această industrie, cum ar fi sustenabilitatea, echitatea comerțului și condițiile de muncă.
Mulți fermieri de cafea, în special în regiunile în curs de dezvoltare, se confruntă cu dificultăți economice, iar Ziua Internațională a Cafelei aduce în atenție nevoia de a îmbunătăți condițiile lor de viață și de muncă.
Cafeaua are o putere unică de a aduce oamenii împreună. De la întâlniri sociale la discuții intelectuale, cafenelele au fost, de-a lungul istoriei, locuri esențiale pentru schimbul de idei și dezvoltarea culturii urbane.
În prezent, cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, cu peste 2,25 miliarde de cești băute zilnic. Diversitatea metodelor de preparare, de la espresso și cappuccino până la cold brew și cafea turcească, reflectă bogăția culturală asociată cu această băutură. Industrii mari și mici, de la marile lanțuri de cafenele la prăjitorii artizanale locale, fac parte dintr-un ecosistem global care se concentrează din ce în ce mai mult pe sustenabilitate și inovație. Fie că preferi un espresso italian intens, o cafea turcească aromată sau o ceașcă simplă de cafea neagră, această zi ne amintește de călătoria fascinantă a cafelei de-a lungul secolelor și de impactul său asupra vieților noastre.
(sursă foto; pixabay.com)
