„Algernon: Atunci ce facem?
Jack: Nimic!
Algernon: Nimic? E o treabă afurisit de grea. Totuși, eu nu mă dau înapoi de la o treabă grea, când nu e vorba de vreun scop precis.”
(Oscar Wilde – Ce înseamnă să fii Onest)
Editorialistul american Harold Pullman Coffin, cu intenția de a satiriza sărbătorile inutile care intraseră recent în calendar, a propus în 1972 Ziua Internațională a Statului Degeaba.
Prima data a fost sărbătorită in 1973 și scopul iniţial era să le ofere americanilor o zi naţională în care pot sta, pur şi simplu degeaba, fără să aibă un motiv sau să fie „obligaţi” să sărbătorească ceva anume.
Ideea, amuzantă fiind, a despășit granițele Statelor Unite ale Americii şi a fost preluată în mare parte de mapamond.
Istoria acestei nonsărbători a stârnit multe dezbateri și controverse între jurnaliști, scriitori și filozofi cu privire la studiul ”nimicului”.
Ce este nimic? Pentru a răspunde la întrebarea despre nimic, trebuie să găsim sensul nimicului. Conform DEX, nimic indică absența, inexistența unui lucru, a unui fapt. Altfel spus, niciun cuvânt, niciun sunet, niciun zgomot.
Chiar și adevărata natură a ”nimicului” în spațiul cosmic provoacă dezacorduri între experți, deoarece mulți susțin că „un spațiu adevărat lipsit de nimic nu este nimic, deoarece în spațiu există particulele cuantice chiar și fără gravitație”.
Promovarea zilei statului degeaba este oarecum contradictorie, deoarece ziua este menită ca un ”non-eveniment”, Gândul la natura nimicului ne îndeamnă doar către un profund teritoriu contemplativ.
Cu toate că cei mai mulți suntem la serviciu astăzi, putem să ne bucurăm, măcar în teorie, de idea de a nu face nimic.
Căci lucrul imposibil de făcut este să nu facem absolul nimic.