8.1 C
București
sâmbătă, 25 ianuarie, 2025
spot_img
DiverseZiua Regalității în România: Retrospectiva unei tradiții istorice

Ziua Regalității în România: Retrospectiva unei tradiții istorice

- Advertisement -

Ziua de 10 Mai este mai mult decât o simplă sărbătoare a monarhiei trecute; este un prilej de a onora și de a reflecta asupra rolului regalității în istoria, evoluția și identitatea națională României. Pe 10 mai România sărbătorește Ziua Regalității, marcând trei momente esențiale în istorie.

Pe data de 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost ales domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. Carol I a fost primul rege al României moderne, urmat fiind de ceilalți monarhi care și-au pus amprenta pe istoria țării: Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I.

Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăseşte castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.

Unul din cele mai importante moment ale domniei lui Carol a fost obţinerea Independenței României față de Imperiul Otoman. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. În Războiul de Independenţă, sau Războiul ruso-turc din perioada 1877-1878, trupele române, au comandate de Carol a beneficiind de contribuţia sa decisivă. Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman. Pe data de 10 mai 1881 Parlamentul a votat transformarea ţării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României.

Regalitatea a jucat un rol semnificativ în modernizarea și consolidarea României ca stat național. Sub domnia lui Carol I, au fost introduse reforme politice, economice și sociale care au pus bazele unei societăți moderne. Regele Ferdinand I a condus țara prin Primul Război Mondial și a fost semnatar al Tratatului de la Versailles, care a recunoscut unirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu România. Carol al II-lea, deși o figură controversată, a contribuit la modernizarea infrastructurii și la consolidarea poziției internaționale a României.

Casa Regală a României continuă să existe și să își păstreze rolul în viața publică. Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei române, suveranul Casei de România, este șeful Familiei Regale a României din data de 5 decembrie 2017.

Deși titlul său dinastic este „Majestatea Sa Regina Margareta”, Majestatea Sa poartă în prezent titlul de „Custode al Coroanei”.

Principesa Margareta a României Custodele Casei Regale este recunoscută pentru implicarea sa în diverse activități caritabile și culturale, Casa Regală având și un rol simbolic în păstrarea tradițiilor și a valorilor naționale. Casa Regală a României, deși nu mai are un rol politic oficial în țară după abolirea monarhiei în 1947, continuă să își exercite influența și să își dedice resursele pentru promovarea valorilor naționale, culturale și caritabile.

În prezent, Casa Regală și Fundația Principesa Margareta a României desfășoară o serie de activități menite să contribuie la dezvoltarea societății românești și la păstrarea tradițiilor. Organizație non-guvernamentală înființată în anul 2007, Fundația Principesa Margareta a României promovează și susține proiecte din domeniile culturii, educației, sănătății și protecției mediului înconjurător, oferă burse și premii pentru tinerii talentați, organizează ateliere și cursuri de formare profesională și sprijină proiecte care promovează educația, alfabetizarea și îmbunătățirea calității vieții în România.

Fundația susține, de asemenea, proiecte sociale și umanitare, sprijină comunitățile defavorizate, persoanele în vârstă, copiii și familiile nevoiașe prin programe de asistență socială, donații și acțiuni caritabile.

Casa Regală a României și Fundația Principesa Margareta sunt implicate în promovarea culturii românești atât în țară, cât și în străinătate. Acestea organizează expoziții de artă, concerte, conferințe și evenimente culturale pentru a sprijini artiștii și pentru a promova patrimoniul cultural al României.

Pe lângă activitățile caritabile și culturale, Casa Regală a României joacă și un rol simbolic în viața publică a țării. Principesa Margareta și ceilalți membri ai familiei regale participă la diferite evenimente și ceremonii oficiale, reprezentând o legătură cu tradițiile și istoria României.

În cadrul zilei de 10 mai, în trecut, momentul cel mai iubit de toată lumea era cunoscut de-a lungul anilor drept ”bătaia cu flori de la șosea” care a fost inițial un eveniment caritabil la care participau în primele rânduri, contra unei sume de bani, cei care doreau să fie văzuți cum aruncă cu flori. Cu timpul, popularitatea evenimentului floral a devenit atât de mare, încât a fost organizat în fiecare an, devenind un simbol al zilei de 10 mai.

Bataia cu flori de la șosea – Ștefan Luchian

După revenirea în ţară, Familia Regală a ales ziua de 10 Mai pentru organizarea petrecerii cunoscute sub numele de Garden Party în grădina Palatului Elisabeta din Bucureşti, marcând astfel ziua de naştere a României moderne. Începând din 2010, timp de câţiva ani, petrecerea a fost găzduită de regele Mihai, acesta fiind ulterior reprezentat la eveniment de principesa moştenitoare Margareta şi de alţi membri ai Casei Regale.

Ziua Regalității în România nu este doar o sărbătoare a trecutului, ci și o ocazie de a reflecta asupra valorilor și moștenirii primite, este un momentul celebrării unității și identității naționale și recunoașterea contribuțiilor monarhiei în dezvoltarea țării.

- Advertisement -
Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments

LIVE