România se confruntă încă cu cea mai ridicată rată a inflației, cel puțin din această parte a Europei. Și asta în ciuda faptului că, în aprilie, oficial, inflația a scăzut la 5.9%, anual. Iar semne bune nu se arată nici la orizontul lui 2025.
Analiștii fenomenului sunt de părere că până la finalul anului 2024 este de așteptat ca inflația de consum în Polonia (4.6% anual în decembrie), Cehia (3.7%), Ungaria (4.8%) și România (4.7%) să depășească din nou intervalele țintă ale băncilor centrale din aceste țări. Pentru 2025 prognozele arată o diminuare treptată, cu excepția României, unde acest lucru ar putea dura până la începutul anului 2026.
În plus, estimările aferente unui scenariu de bază recent realizat indică că Banca Naționala a României va reduce, cel mai probabil, rata de politică monetară cu un total de 75bps în a doua jumătate a anului 2024, ajungând la 6,25% la finalul anului.
„Totuși, ritmul deficitului fiscal (situat deja la peste 3%, față de ținta inițială de 5% din PIB la finalul anului) ar putea deraia estimările noastre de mai sus. Confruntată deja cu o inflație greu de redus într-un an electoral în care reducerea cheltuielilor recurente ale Statului nu par să fie o prioritate, Banca Națională s-ar putea vedea nevoită să amâne mult așteptatele decizii de relaxare a politicii monetare. Inflația la finalul lunii Aprilie de 5.9% scade într-un ritm mai lent decât cel previzionat anterior. Un an agricol mai bun ar putea ajuta în domolirea inflației însă cel mai probabil nu va putea compensa creșteri de cheltuieli bugetare de două cifre, motiv pentru care și așteptările rămân moderate”, declară Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director în cadrul Allianz Trade.
Una peste alta, în piețele din Europa Centrală și de Est diminuarea ratei inflației de consum din ultimul an a fost peste așteptări, în principal datorită scăderii bruște a prețurilor la alimente și energie.
