Vom vedea cine! Vom vedea și dacă Maia Sandu va cere sau nu ajutor! Deocamdată zice pas. Explic în notele politice de mai jos care este motivul pentru care ar exista nevoia de ajutor.
Încep cu o știre a celor de la Agerpres: Ungaria nu va impulsiona, în acest an, negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova. Potrivit reprezentantului maghiar pe lângă Uniunea Europeană, „în acest an nu sunt planificate să se mai organizeze conferinţe interguvernamentale cu Ucraina și Republica Moldova”. Ambasadorul Ungariei la Bruxelles a precizat că Budapesta își dorește „să avanseze cât mai mult posibil” în procesul de integrare a ţărilor din Balcanii de Vest, „acestea aspirând să adere la UE de peste două decenii”.
Știrea de mai sus transmite indirect că în 2024 prima conferință interguvernamentală de deschidere a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucraina cu UE, din 25 iunie, va fi și ultima.
Anunțul diplomatului maghiar este unul care se înscrie în logica criteriilor de la Copenhaga: statul ucrainean nu are șanse reale pentru a adera la Uniunea Europeană atât timp cât pe teritoriul său se desfășoară un conflict armat.
În spațiul public dintre Prut și Nistru se încearcă a se instaura ideea potrivit căreia alegerea Maiei Sandu pentru un nou mandat de președinte ar reprezintă o garanție a statului moldovean pentru integrarea lui în Uniunea Europeană.
Același lucru l-a spus în luna mai și premierul român, Marcel Ciolacu: „Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova. Nu există altă soluţie democratică decât Maia Sandu”.
Când Budapesta pune în stand-by negocierile de integrare europeană ale Republicii Moldova se constată că procesul de integrare europeană a statului moldovean este mult mai complex. Budapesta ia în considerare toate scenariile posibile de dezvoltare a războiului din Ucraina. Bucureștiul vede doar partea optimistă a paharului.
Ex-ministrul român de externe, Cristian Diaconescu afirmă la rândul său că, „în politica externă, ori ai o farfurie pe masă, ori ești în meniu”. Potrivit domniei sale, diferența o fac argumentele prin care liderii puternici știu să invoce argumente forte în favoarea țărilor lor.
Argumentul geografic și geopolitic de care dispune Chișinăul indică că, în eventualitatea unei păci ruso-ucrainene, încheiată așa cum a anunțat Putin, în baza realităților existente pe front, Republica Moldova ar putea fi mai degrabă în meniu, alături de Ucraina.
Anunțul făcut de reprezentantul diplomatic al Ungariei arată că evoluția integrării europene a statului moldovean nu depinde de statutul Maiei Sandu de după octombrie 2024, șefă a statului moldovean ori nu, ci depinde mai degrabă de factori externi, inclusiv de evoluția războiului din Ucraina.
Pe de altă parte, statutul Maiei Sandu post 20 octombrie, data alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-european, depinde de comportamentul partidelor social democrate din Republica Moldova – partidul primarului de Chișinău, Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Social Democrat European. Cele două formațiuni politice au demonstrat, la alegerile pentru Parlamentul European, că, împreună, au o mare capacitate de a mobiliza electoratul moldovean la vot.
O campanie pentru mobilizarea cetățenilor moldoveni la referendumul pro-european din partea acestor două formațiuni politice ar putea s-o salveze pe Maia Sandu. Imaginați-vă impactul unui rezultat negativ ori de invalidare a referendumului pro-european din 20 octombrie în contextul în care Maia Sandu trece în al doilea tur al scrutinului prezidențial.
Echipa partidului de guvernământ desfășoară deja campania „Uniți pentru Moldova Europeană”, o acțiune de informare a cetățenilor moldoveni despre beneficiile integrării europene inițiată de instituția prezidențială.
Nu știu dacă această campanie va fi de ajuns pentru a-i mobiliza pe moldoveni să ridice buletinul de participare la referendum.
În schimb, Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor și-au anunțat intenția de a organiza o campanie de boicot a referendumului. Liderii socialiști și comuniști au argumentat că în 2024 consultarea publică este inutilă, un referendum fiind necesar la finele negocierilor de aderare. Atunci moldovenii vor fi întrebați dacă sunt sau nu de acord să cedeze o parte din suveranitatea statuluii moldovean pentru a primi calitatea de mebru al Uniunii Europene.
Pe de altă parte, Partidul Social Democrat European a anunțat recent că a dat startul propriei sale campanii naționale de promovare a plebiscitului pro-european, în cadrul acestei campanii social democrații spun inclusiv că PAS a monopolizat procesul de eurointegrare.
Partidul condus de Ion Ceban păstrează deocamdată tăcerea față de acest subiect. Primarul de Chișinău a anunțat că nu este interesat de președinția statului moldovean și că formațiunea politică pe care o conduce se pregătește de viitoarele alegeri parlamentare.
Una peste alta, ajung la concluzia potrivit căreia comasarea alegerilor prezidențialele cu referendumul pro-european este cea mai riscantă mișcare politică înfăptuită vreodată de vreun șef al statului moldovean. Un eventual eșec al Maiei Sandu la prezidențiale se va datora unui rezultat negativ la referendum.
Consider că va exista un tur al doilea al prezidențialelor moldovenești. Nu știu cine va concura alături de Maia Sandu în turul doi. Dar e clar că actualul șef al statului moldovean va avea un handicap uriaș dacă referendumul nu va fi validat. Până la data desfășurării celui de al doilea tur de scrutin, timp de două săptămâni, imaginea de pro-european a Maiei Sandu va fi făcută praf.
În contextul în care validarea referendumului este sub semnul întrebării și reprezintă o problemă serioasă pentru un rezultat pozitiv al Maiei Sandu la prezidențiale, consider că actualul șef al statului moldovean poate fi ajutat să câștige un al doilea tur de scrutin doar dacă va cere ajutor partidelor pro-europene moldovene, adică formațiunilor politice care au semnat Pactul pentru Europa.
Va fi un semnal clar că Maia Sandu și partidul de guvernământ au capacități de negociere și nu monopolizează ideea europeană.
