Două treimi din populația Europei Centrale și de Est conștientizează puțin sau deloc riscurile legate de sănătate, muncă, locuință, răspundere civilă sau cele cibernetice. O proporție similară se așteaptă să beneficieze de protecția statului în cazul în care s-ar confrunta cu probleme de sănătate sau dizabilitate ocupațională, sau chiar și atunci când suferă daune la locuințe, arată un studiu realizat de Gallup International la solicitarea Vienna Insurance Grup.
Studiul s-a desfățurat în iunie și iulie 2023, asupra unui eșantion format din 9.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, din Bulgaria, Croația, Austria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Cehia și Ungaria. Accentul a fost pus pe percepția asupra celor mai comune riscuri din viața de zi cu zi, probabilitatea apariției lor, efectele posibile și măsurile luate pentru a le aborda.
Potrivit studiului Gallup, prevenția este măsura cel mai frecvent luată în confruntarea cu riscurile potențiale. O treime dintre cei chestionați au declarat că au asigurare pentru riscuri de sănătate, dizabilitate profesională și pentru riscuri de răspundere civilă personală. În sectorul rezidențial, în medie, 45% din locuințe sunt asigurate. Între 20 și 30% și-au constituit propriile rezerve pentru acoperirea acestor riscuri și presupun evident că acest lucru este suficient. Totuși, unul din cinci oameni nu a întreprins nicio acțiune, ceea ce este, în parte, o consecință a costurilor asociate sau neglijării.
Față de aceste medii calculate pe eșantionul reprezentând consumatorii din 9 țări, studii similare realizate de uniunea națională a asigurătorilor, UNSAR, în cooperare cu IRES, ca și statisticile oficiale ale autorității de supraveghere arată un nivel de pătrundere mai scazută a asigurărilor. Cel mai larg segment al românilor protejați de o asigurare de sănătate este format din angajații care sunt înrolați în asigurări de sănătate de grup ca beneficiu oferit de angajatori. Numărul acestora este însă de numai circa 650.000, ceea ce reprezinta circa 11% din populația activă a României.
În domeniul rezidențial, numai puțin peste 20% din locuințe sunt asigurate, deși rezultatele sondajelor arată o rată foarte înaltă de conștientizare a unor riscuri cum ar fi furtul, incendiul sau cutremurul. Este grăitoare discrepanța dintre cifrele care indica nivelul de conștientizare și cele care reflectă o atitudine proactivă. De exemplu, chiar daca 81% dintre români conștientizează, potrivit declarațiilor proprii, riscul de furt din locuință, numai 33% au luat măsuri de protecție fizice (sisteme de alarmă, uși antiefracție etc.) și 10% au o asigurare facultativă care acoperă și riscul de furt din locuință.
Cât despre rezervele financiare constituite de români pentru a face față unor situații financiare dificile create de îmbolnăviri, accidente sau chiar decese, prea puțini cetățeni dețin economii la nivelul necesarului pentru a acoperi nevoile de baza în astfel de situații, rezultat din calculele UNSAR, de 132.000 lei.
Apelul către stat
Este remarcabil faptul că majoritatea celor chestionați presupun că daunele sunt acoperite cel puțin parțial de către stat. Două treimi dintre cei chestionați presupun că sectorul public va interveni atunci când apar riscuri de sănătate și dizabilitate profesională; în ceea ce privește daunele la proprietatea rezidențială, aproape 60% au această opinie. Pe masură ce valoarea așteptată a daunelor este mai mare, crește și așteptarea ca statul sau societatea vor acoperi costurile. În jur de 90% dintre respondenți consideră firesc statul să acopere costurile legate de sănătate și pierderea locului de munca; 80% ar dori ca daunele la locuință să fie acoperite de către bugetul public. Semnificativ mai mult de jumatate cred ca acest lucru ar trebui să se aplice și la costurile fraudei pe internet și ale răspunderii personale. În realitate, protecția oferită de stat este limitată și nu este oferită gratuit, ci prin sistemele de asigurări sociale (sănătate, somaj etc.) sau, numai în cazuri excepționale, prin alocări din fonduri publice de urgență care nu pot niciodata acoperi complet daunele suferite.
Patru tipologii de risc
În studiu, s-a dezvoltat o tipologie a comportamentului la riscuri bazate pe caracteristici socio-demografice și psihologice, care distinge între patru tipuri de risc: cei care suprima, cei nesiguri, cei raționali și cei foarte anxioși.
- Cea mai mare proporție, de 33%, este reprezentată de cei care suprima, care cred că au întotdeauna totul sub control. Ei suprima emoțiile stresante și evită consecvent situațiile stresante. În principiu, au o înțelegere a finanțelor, dar datorită tipului lor de personalitate, sunt dificil sau imposibil de abordat la acest nivel.
- 28% reprezintă proporția celor nesiguri. Se gândesc adesea obsesiv la emoțiile neplacute și încearcă să-și controleze riscurile. Prin urmare, cei nesiguri au o conștientizare foarte mare a riscului, dar le lipsesc abilitățile pentru a-l gestiona financiar. Strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt, prin urmare, eficiente doar în anumite domenii.
- 7% sunt raționalii: sunt calmi și au încredere ca își pot controla viața și caută activ soluții la probleme. Chiar dacă au o conștientizare slaba a riscului și sunt mai dispuși să riște, strategiile lor de gestionare sunt destul de eficiente, și asta și datorită cunoștințelor solide în domeniul financiar.
- Cei foarte anxioși reprezintă circa 12%. Ei tind să reacționeze exagerat, adesea impulsiv, și deși au o conștientizare a riscului mai mare decât media, strategiile lor de gestionare nu sunt foarte eficiente.
În orice caz, aceste diferențe în tipologiile de risc trebuie luate în considerare în activitățile pentru creșterea competențelor de gestionare a riscurilor. În concluzie, se poate spune că 7 din 10 respondenți nu sunt capabili să gestioneze riscurile în mod sensibil datorită acestei lipse de competențe și a barierei psihologice.
