În popor, întrucât luna Iulie era perioada când se înregistrau cele mai ridicate temperaturi din întregul an, a fost numită a fost numită luna lui Cuptor, luna fierbințelilor sau a coacerilor. Luna iulie este plină de tradiții și este dedicată secerișului.
Cunoscută ca fiind cea mai călduroasă, luna iulie este a doua din anotimpul vară și a șaptea din calendarul gregorian. Numele iulie provine de la împăratul Iulius Cezar, care s-a născut în data de 12 iulie, Iulius însemnând tânăr în latină. Înainte, luna iulie se numea Quintilis, cuvânt provenit din limba latină, ce desemna faptul că această lună era a cincea în calendarul roman, prima lună a anului fiind în acea perioadă martie. Grecii numeau această lună: Hekatombaion.
Luna iulie începe în fiecare an cu aceeași zi a săptămânii cu care începe luna aprilie, iar în anii bisecți cu aceeași zi cu care începe luna ianuarie. În popor există credința că iulie este perechea antagonică a lunii „Făurar” (februarie) și se crede că pe cât de frig este în februarie, pe atât de cald va fi în iulie.
Lumina soarelui este formată din culorile roșu, portocaliu ,galben, verde, albastru, indigo și violet. Atunci când plouă cu soare, lumina sa se reflecta în picăturile de apă și atunci apare curcubeul, care se întinde ca un arc pe cer.b Ploile de vară sunt scurte și furtunoase. Când vântul bate foarte tare apar descărcări electrice (fulgere și tunete) și uneori cade grindina.
La începutul lunii, ziua are durata de 15 ore și 29 de minute, iar la finalul lunii, de 15 ore și 41 de minute. Acest fapt este datorat solstițiului de vară (în jurul zilei de 21 iunie), când are loc cea mai lungă zi din an. După această dată, durata zilei începe să scadă. Ziua fiind lungă, străbunii noștri credeau în această perioadă că cerul coboară pe pământ.
Luna iulie este plină de tradiții. Conform calendarului agrar, luna iulie este dedicată secerișului, acum se coc şi se recoltează lanurile de grâu.
În calendarul popular, pentru a fi feriți, oamenii au inclus sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor potrivnice omului, au invocat reprezentări mitice pentru furtuni, grindină, trăsnete, incendii, secetă. În calendarul din iulie sunt prezenți: Cosmandinul, Ana-Foca, Pricopul, Panteliile, Ciurica, Circovii de Vară, Marina, Sântilie, Ilie-Pălie, Foca, Opârlia, Sfânta Ana, Pantelimon, Pintilie Călătorul. În anii secetoşi peisajul spiritual al agricultorului este completat cu alte obiceiuri (Paparuda, Caloianul), ceremonii şi procesiuni religioase.
Se spune că toți sfinții prăznuiți în această lună au puteri asupra recoltelor și le protejează dacă sunt cinstiți cum se cuvine, sau de nu, le pot distruge, de aceea grija primordială a sătenilor este aceea de a-și aduna recoltele de pe ogoare. Astfel, calendarul popular are numeroase zile în care este evitat lucrul, tocmai din dorința de a nu trezi mânia divinităților, răspunzătoare de producerea grindinei sau a incendierii grânelor.
Cele patru săptămâni ale lui Cuptor poartă ele însele denumiri aparte. Prima săptămână a lunii iulie, Săptămâna secerişului, este dedicată muncii agricole. Se lucrează la câmp de la răsărit până la apus, se treieră grânele, se îngrijește restul culturilor. Săptămâna a doua, a Panteliilor, reprezintă zilele surorilor aprige ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui, ce pot trimite arșita și pot provoca incendii. În a treia săptămână a lui cuptor, Săptămâna lui Sântilie credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Ilie, ce ce este responsabilul ploilor însoțite de tunete și fulgere. Cea din urmă săptămână îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara și este numită simplu, Săptămâna Verii.
Surse: Tudor Pamfile – sărbătorile la români; Ion Ghinoiu – Calendarul poporului român/ Obiceiuri populare de peste an
Sursă foto: pixabay
