1) Iulian Dumitrescu, prim vicepreședinte al PNL, președintele Consiliului județean Prahova și președintele filialei județene Prahova a PNL , a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de luare de mită.
Deși n-a lăsat impresia, Iulian Dumitrescu a fost unul dintre cei mai importanți lideri ai PNL. Conectat la SRI, protector al multor demnitari PNL (Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu sînt doar doi dintre membrii Rețelei Dumitrescu), desfătat cu o viață de lux, baronul local de Prahova a fost implicat în multe intrigi și chiar comploturi din interiorul PNL. Anchetarea de către DNA pentru luare de mită n-are nici o legătură cu Justiția independentă. În România din ultima vreme, dacă ai ajuns într-o funcție din care se distribuie bani publici, e practic imposibil să nu furi. Asta deoarece, după ocuparea funcției, demnitarul trebuie să plătească tribut celor de care a depins pricopsirea sa:
Șefilor de la Partid care au optat pentru el, generalilor din Servicii, colegilor de partid, partidului, mort după bani pe sub mînă.
Dacă adăugăm acestora, neamurile sale, neamurile ibovnicei, amicii, cumnații, vom avea imaginea unei haite flămînde care așteaptă de la demnitar respectarea tîrgurilor privind banii, privilegii.
În consecință, nu există demnitar pe teritoriul României care să nu ofere temeiuri pentru a fi înhățat de DNA.
Deschiderea unui nou dosar nu ține de munca depusă de procurori pentru a strînge dovezi în vederea unei anchete.
Depinde de nevoia de scoatere din joc a cuiva.
În cazul lui Iulian Dumitrescu scoaterea din joc a fost ordonată de Klaus Iohannis. Spre deosebire de Traian Băsescu, care ținea morțiș să se știe că el ordonă anchetări, Klaus Iohannis tace și face. Prin refuzul de a numi un director politic la SRI, și-a asigurat contactul direct cu generalii executanți de ordine în stilul Moș Teacă. Șefii DNA și șefii Parchetului au fost numiți de el. Cîntă la cătușe după cum le comandă el.
Iulian Dumitrescu a fost suspectat de Klaus Iohannis ca lucrînd pentru răsturnarea lui Nicolae Ciucă. De Nicolae Ciucă președinte al PNL depinde liniștea lui Klaus Iohannis, confruntat, ca orice președinte în amurg, cu contestări ale autorității.
Iulian Dumitrescu era prim-vicepreședinte al PNL și lider al filialei. După înhățarea de către DNA și-a dat demisia din funcțiile deținute în PNL.
Exact ceea ce voia Klaus Iohannis.
2) În discursul ținut în Parlamentul European la dezbaterea This is Europe, Klaus Iohannis a cerut ca într-una din șefiile UE după europarlamentare să fie ales cineva din Est, criticînd faptul că în 2019 au fost aleși șefi doar din vechea Europă. Prin șefi din Est se înțelege el, Klaus Iohannis.
În 2019, Europa de Est a fost reprezentată de polonezul Donald Tusk. Klaus Iohannis susține că Polonia nu face parte din noua Europă. Din Noua Europă face parte doar România. Prin urmare, Klaus Iohannis s-a autopropus la una dintre șefiile UE. Cel puțin așa s-a văzut în România. Gestul de a se autopropune a stîrnit în țară un val de hohote. S-a întărit credința că Klaus Iohannis e în stare de orice ca să nu rămînă în țară după încheierea mandatului. Se oferă în fiecare zi. Cu țară cu tot.
În sine gestul pare absurd. Mai marii Europei vor decide șefiile nu după criticile venite de la provincialul președinte al României, ci după interesele lor de moment. În realitate, Klaus Iohannis n-a urmărit influențarea mai marilor Europei ca să-l numească pe el. Președintele a urmărit păstrarea iluziei că el va fi șef la UE. Anunțul lui Charles Michel a declanșat în România Operațiunea:
PNL-iști, fiți mîndri!
Șeful nostru ajunge șef la UE!
Campania a avut menirea de a trezi din agonie activitatea PNL, tot mai convinși că nu vor ieși în veci din umbra PSD. În același timp, campania a avut menirea de a-i păstra lui Klaus Iohannis autoritatea în fața instituțiilor de forță, de regulă dispuse să-l umilească pe președintele aflat la final de mandat.
Charles Michel a renunțat la renunțare.
Iluzia întreținută de Klaus Iohannis s-a spulberat.
Pentru a lăsa impresia că mai e în cărți, Klaus Iohannis a lansat teoria cu o șefie și din Est, a lui adică. El a relansat astfel în presă de partid și de stat dezbaterea despre Klaus Iohannis – șef la UE. De care are nevoie pentru a mai avea cît de cît autoritate asupra instituțiilor de forță.
3) În cadrul unui interviu aranjat ca la cazarmă (întrebări amabile, pupici reciproci), generalul Vlad Gheorghiță, șeful statului major, a lansat campania de tip ceaușist Apărarea țării de către întregul popor invocînd pericolul rusesc.
Pregătirea tinerei generații pentru un eventual Război e o chestiune de larg interes nu numai în Occident, dar și în Rusia, în China. S-a constatat că tînăra generație n-ar fi capabilă nici să sape o tranșee, d-apoi să mai tragă cu pușca mitralieră. În România ca și în toate țările UE s-a ajuns la această situație după ce regimurile comuniste au fost criticate ca punînd accent pe Armata întregului popor cînd, în realitate, e nevoie de o armată de profesioniști, redusă ca număr, dar bine pregătită în folosirea armamentului modern. Pe acest fond s-a renunțat la serviciu militar obligatoriu, la pregătirea populației pentru Război și, în general, la sloganul:
Să ne pregătim de Război!
O dezbatere despre relația dintre tinerii de azi și Apărarea Patriei se impunea.
Din nenorocire ea a fost lansată de un Moș Teacă al României internetului. Zicerile otova, primitive, ale lui Vlad Gheorghiță, felul simplist în care a explicat nevoia pregătirii întregului Popor (Vin rușii peste noi!) au compromis grav dezbaterea transformînd-o într-o pălăvrăgeală de cazarmă provincială aflată zid în zid cu bodega.
Încă o teză modernă, europeană, făcută praf după ce-a intrat pe mîna noastră, a românilor.
