12.4 C
București
vineri, 1 martie, 2024
Google search engine
EDITORIALLa ce ne ajuta geopolitica să înțelegem ce ni se întâmplă zi...

La ce ne ajuta geopolitica să înțelegem ce ni se întâmplă zi de zi?

Până acum o lună jumătate eram inundați zilnic, din toate direcțiile (televiziuni, Facebook, Instagram etc), de știri despre războiul din Ucraina! Vrând-nevrând, fiecare dintre noi avea o părere despre acest război, devenind un subiect de discuție la toate nivelurile societății!

Din 7 octombrie, atenția ne-a fost atrasă de atacul HAMAS din sudul Israelului, de ofensiva terestră a armatei israeliene în Fâșia Gaza, de refugiații palestinieni care trăiesc la limita subzistenței! Parcă războiul din Ucraina nici nu mai exista! Din nou, suntem inundați zilnic de știri despre ce se întâmplă în Fășia Gaza și nu numai! Din nou, discutăm despre subiect cu apropiații noștri, vedem profilându-se tabere pro și contra!

Dar înainte de a ne da cu părerea despre aceste subiecte, ne-am întrebat oare ce a condus la aceste războaie? Sunt doar decizii arbitrare luate de dictatori precum Putin sau teroriștii din HAMAS? Sau există și alte rațiuni mai adânci, generate de evoluțiile geopolitice din aceste areale de conflict?

Faptul istoric că un stat trebuie să dispună de spaţiu vital de dezvoltare a permis, de-a lungul timpului, explicarea apariţiei, măririi şi decăderii marilor imperii care au acţionat în direcţia modificării frontierelor lor, prin anexarea unor teritorii. 

Astfel, încă de la începuturile geopoliticii ca ştiinţă, Friedrich Ratzel aprecia mobilitatea geografică şi politică a frontierei unui stat prin raportarea la vitalitatea mittelpunkt-ului şi întinderii geografice a acestuia. În accepţiunea sa, frontiera nu este doar o fâşie de pământ care marchează despărţirea dintre două state, ci un organ periferic al unui stat, un indicator al creşterii sau slăbiciunii sale. Ratzel considera că un stat va tinde să-şi stabilească frontierele ocupând poziţiile cele mai avantajoase, din punct de vedere geostrategic: puncte obligatorii de trecere (pasuri montane, strâmtori sau canale maritime), ieşire la mare, fluvii de importanţă deosebită pentru navigaţie, lanţuri muntoase etc.

Oare nu asta vrea Putin la Marea Neagră? Să scoată Ucraina de pe harta Mării Negre? Nu asta a vrut și în Georgia, prin crearea republicii separatiste abhaze? Dacă da, putem crede că dacă Putin va dispărea, Rusia va renunța la ocupația militară a litoralului ucrainean sau georgian al Mării Negre?

Încă din secolul trecut, Halford Mackinder împărţea lumea în puterea telurocratică (identificată geografic cu platforma continentală eurasiatică) şi puterea talasocratică (adică statele care posedau flote maritime capabile să controleze frontierele puterii telurocratice): arealul Mării Mediterane, Oceanului Atlantic şi al mărilor din sudul şi vestul Eurasiei.

Mackinder era de părere că Africa, Europa şi Asia se constituie într-o „insulă mondială” a cărei supravieţuire depinde în primul rând de controlul Europei de Est şi implicit al heartland-ului eurasiatic care include o serie de zone muntoase ale Asiei şi bazinele hidrografice care se varsă în Marea Baltică şi Marea Neagră.

Per ansamblu, argumentul principal al lui Halford Mackinder poate fi rezumat la următoarea axiomă: „Cine va stăpâni estul Europei va domina heartland-ul. Cel care va stăpâni heartland-ul va domina «insula mondială», iar cel care va stăpâni «insula mondială» va domina lumea”.

În contextul acestei competiţii dintre puterea telurocratică şi cea talasocratică pentru trasarea frontierelor, Alfred Mahan vine și conceptualizează teoria „anacondei”, postulând faptul că puterile eurasiatice trebuiau „sugrumate”, prin scoaterea de sub controlul lor a zonei de ţărm (rimland) şi blocarea ieşirii acestora spre spaţiile maritime.

Nicholas Spykman completează teoria lui Alfred Mahan, oferind o alternativă pentru puterile talasocratice în vederea păstrării controlului asupra heartland-ului, propunând teoria ţărmurilor sub raportul ascendentului pe care îl are centura maritimă a Eurasiei asupra heartland-ului pe care îl înconjoară.

Am pute oare explica, în această cheie, determinarea SUA de a ajuta Israelul să elimine HAMAS-ul a cărui control militar în Fâșia Gaza ar putea oferi acces Iranului la Marea Mediterană? 

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments