La Chișinău a avut loc o conferință politică cu titlul „Moldova după PAS”. Am fost acolo nu doar intrigat de curajoasa denumire, ci și pentru a înțelege planurile de viitor ale partidelor opoziției suveraniste, parlamentare și ne-parlamentare.
Reprezentanții acestor paertide au criticat în luările lor de cuvânt acțiunile guvernării; atât în ceea ce privește comasarea alegerilor prezidențiale cu referendumul pro-european, cât și în ceea ce ține de numărul mare de schimbări ale legislației moldovene ( nu am știut că în anul 2023 majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate a schimbat legea cu privire la judecători de opt ori ). Potrivit ex-ministrului moldovean al Justiției, Stanislav Pavlovschi,”stabilitatea unei legi face statul mai previzibil, încălcarea/modificarea legislației juridice este un semn al lipsei de experiență juridică a partidului aflat la guvernare”.
Am observat absențe nejustificate, ca Igor Dodon, Irina Vlah ori Vladimir Voronin, care, în trecut, nu lipseau de la aceste conferințe. În schimb, am văzut un număr mai mare de deputați socialiști decât de obicei.
Din materialele prezentate de participanți, nu am înțeles care va fi mecanismul prin care decidentul politic actual, Partidul Acțiune și Solidaritate, va pierde controlul asupra statului moldovean, pentru ca denumirea conferinței – „Moldova după PAS” – să se transforme în realitate.
Au fost mai informative discuțiile la cafea: opoziția suveranistă consideră că o eventuală înfrângere, la prezidențiale, a Maiei Sandu va atrage un scor negativ pentru PAS la parlamentarele din 2025.
Cert este că, partidele suveraniste moldovenești (socialiștii și compania) își construiesc viitorul politic în jurul alegerilor prezidențiale. Dar aceste formațiuni politice nu au identificat, încă, un prezidențiabil comun. Din discuțiile neoficiale am primit confirmarea că existența, sau inexistența acestuia, este în strânsă legătură cu rezultatul Congresului Partidului Socialiștilor, acolo unde va fi ales președintele acestei formațiuni politice.
Pe de altă parte, social democrația moldoveană, Partidul Social Democrat European și Partidul Mișcarea Alternativa Națională, își leagă viitorul politic de construcția unei platforme politice comune cu care să participe la alegerile parlamentare.
Zilele trecute, Președintele Partidului Social Democrat European, Ion Sula, a avut, la București, o întrevedere cu Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat din România. Potrivit informațiilor de presă, Ciolacu a spus că este important ca între Prut și Nistru să existe un partid de stânga european autentic care să promoveze valorile social-democrate. Politicianul de la Chișinău, la rândul său, s-a referit la acțiunile întreprinse pentru consolidarea unui pol social-democrat puternic în R. Moldova. „Ne dorim să consolidăm o stângă europeană autentică în Republica Moldova pentru a asigura ireversibilitatea parcursului european al țării și a promova valorile social-democrate axate pe bunăstarea oamenilor”, a declarat Ion Sula.
Este clar că, între Prut și Nistru, toate formațiunile politice își pregătesc startul în campania electorală pentru prezidențiale.
Vom vedea dacă rezultatul analizei de constituționalitate a schimbării Codului Electoral va da, sau nu, dreptate majorității parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, care consideră că referendumul poate fi comasat cu alegerile prezidențiale. Judecătorii constituționali urmează să se expună pe marginea acestui aspect. Apropo, la această temă, mai mulți reprezentanți ai partidelor suveraniste mi-au confirmat că, în cazul în care Curtea Constituțională va face pe placul decidentului politic actual, vor recomanda susținătorilor să nu ridice buletinul de vot dedicat referendumului.
Una peste alta, devine limpede că socialiștii sunt vioara întâi pentru identificarea unui prezidențiabil credibil, cu șanse ridicate în confruntarea cu Maia Sandu, iar polul social democrat european dă semnale că se pregătește pentru o prezență solidă în jocul de putere din Republica Moldova.
