Descifrarea votului la europarlamentare spune că Maia Sandu nu câștigă din primul tur de scrutin. Să mă explic!
Le câștigă din turul doi? Nu e exclus. La data când scriu aceste note dedicate politicii dintre Prut și Nistru, doamna Maia Sandu are cele mai mari șanse de câștig.
Mulți dintre cunoscuții mei basarabeni au plecat, în baza cetățeniei române, la muncă în Uniunea Europeană – unii dintre ei s-au integrat în comunitățile românești de acolo, alții, mai puțin. Nu există studii sociologice publice dedicate diasporei moldovene în Uniunea Europeană, există însă mulți bani pe care basarabenii îi trimit acasă. Care, din cauza prețurilor ridicate din Republica Moldova, se termină prea repede. Diasporenii spun că prețurile din Chișinău sunt mai mari ca cele din Bruxelles, de ce aici și apariția unor resentimente.
Am mai scris și repet: rezultatele alegerilor europarlamentare vor conta inclusiv pentru procesul electoral care se va desfășura, la toamnă, în Republica Moldova, dar și la modelarea rezultatului alegerilor parlamentare din 2025.
Analiza rezultatului votului la alegerile europarlamentare ne arată că diaspora română (din care se presupune că face parte și cea moldovenească) este dezamăgită de politicile europene aplicate de Partidul Popular European (PPE) la nivelul Uniunii Europene.
Cel mai probabil, cei din PPE vor găsi posibilități și resurse pentru a se menține la conducerea Uniunii Europene. Acest lucru avantajează decidentul politic de la Chișinău, dar nu este foarte clar dacă votul diasporei moldovenești pentru alegerile prezidențiale și referendumul proeuropean va fi același ca în urmă cu patru ani sau va fi mult diferit.
Creșterea gradului de participare la vot a basarabenilor (+46% față de alegerile din 2019), se datorează inclusiv efortului comun de mobilizare a social democrației moldovene – partidul condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban ( Mișcarea Alternativa Națională) și Partidul Social Democrat European, în relații bune cu PSD. S-a înregistrat un record absolut, de 56.713 persoane, cu 19.454 voturi mai multe decât în anul 2019 – datele arată că jumătate din această cifră a fost înregistrată în municipiul Chișinău.
În capitala Republicii Moldova, dar și în toate localitățile mari din provincie, echipa primarului Ion Ceban a repartizat circa 150.000 de materiale informative și s-a întâlnit cu mai multe zeci de mii de oameni pe care i-au îndemnat să participe la vot. În capitala moldoveană ei au organizat în peste o sută de instituții, școli, spitale, instituții sociale, discuții cu cetățenii care dețin acte de identitate românești.
La finele alegerilor europarlamentare, primarul Ion Ceban a declarat că la întrevederile cu posesorii cetrățeniei române domiciliați între Prut și Nistru, aceștia cunoșteau foarte puțin despre alegerile europarlamentare. Potrivit lui Ceban, doar o persoană din zece cunoșteau câte ceva despre acest scrutin, dar nu știau când are loc și unde poate vota.
„Prin materialul informativ pregătit de Partidul MAN și distribuit am informat cetățenii despre secțiile de votare, locațiile, cu ce acte pot vota, despre importanța participării la alegerile pentru Parlamentul European, despre echipa partenerilor și colegilor noștri din România – Partidul Social Democrat, care a susținut și susține în continuare Republica Moldova prin multiple proiecte, inclusiv finanțarea proiectului Satul European, dar și proiectele realizate în Chișinău”, a spus președintele Mișcării Alternativa Națională.
Dacă în statele Uniunii Europene diaspora românească a votat AUR ori SOS România, între Prut și Nistru, 55% din participanții la vot au ales PSD-PNL, iar 23% Alianța Dreapta Unită.
Este pentru prima dată când social democrații români înregistrează o asemenea victorie. Chiar dacă au lucrat separat de echipele primarului de Chișinău, cei de la Partidul Social Democrat European au avut în provincie multe întâlniri electorale organizate de echipa liderului PSD România, filiala Republica Moldova, Iurie Ciocan.
Am văzut, din date publice, că primari și conducători ai raioanelor moldovenești, ai căror reprezentanți politici sunt membri ai partidelor de centru ori centru stânga, au susținut și ei Partidul Social Democrat. Am aflat, pe surse, că aceste formațiuni politice nu au dorit să se asocieze cu partidul puterii, Partidul Acțiune și Solidaritate, care a promovat componente ale Alianței Dreapta Unită – USR, PMP și Forța Dreptei.
Rezultatul obținut de Alianța Dreapta Unită în Republica Moldova, 23%, este net inferior celui oferit de moldoveni social-democrației. El este mult sub așteptări, semn că propaganda politică pentru alegerile europarlamentare, făcută de decidentul politic moldovean, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), mai mult i-a încurcat pe basarabeni, decât i-a ajutat.
Liderul PAS, Igor Grosu, a făcut apel la simpatizanții domniei sale să voteze PNL fără să specifice că această formațiune politică participă la europarlamentare în alianță cu PSD. La fel, Lilian Carp și-a îndemnat susținătorii să voteze USR, formațiune politică aflată în Alianța Dreapta Unită, dar nu a specificat asta. Nici mesajul Maiei Sandu nu fost unul foarte clar – domnia sa s-a întâlnit cu Traian Băsescu, lider informal al ADU.
Am fost martor, în secția de votare unde am votat, la momentul în care o persoană îl căuta în buletinul de vot pe Traian Băsescu. Acest comportament spune multe despre modul în care cei de la PAS au făcut campanie electorală pentru formațiunile politice din România care au participat la europarlamentare.
Una peste alta, cele două formațiuni politice social democrate dintre Prut și Nistru – Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Social Democrat European – au demonstrat că împreună sunt o forță politică care pot coagula în jurul lor alegătorii. La europarlamentare au venit cu circa 20.000 de persoane în plus față de 2019, iar această cifră spune că cele două partide au forță de convingere.
Chiar dacă această tendință ridicată de participare la vot va fi păstrată, descifrarea preferințelor electorale ale diasporei românești din Uniunea Europeană (adică și cea moldovenească) oferă un argument în favoarea afirmației potrivit căreia votul diasporei moldovenești nu va fi categoric în favoarea doamnei Maia Sandu, ceea ce înseamnă că domnia sa nu va câștiga alegerile prezidențiale din primul tur de scrutin.
