Recenta decizie a judecătorilor de la Curtea Constituțională de a trece la secret declarațiile de avere ale demnitarilor a stârnit furia societății civile. Astfel, în timp ce politicieni s-au bătut cu cărămida în piept că trebuie corectată în Parlament legea ciuntită de CCR, totul rămânând doar la stadiul de intenție, Asociația Declic a inițiat o petiție adresată Parlamentului României, prin care se cere să fie modificată legea declarațiilor de avere, revenind la forma transparentă.
În mod normal, până la data de 16 iunie demnitarii ar fi trebuit să publice declarațiile bianuale de avere și interese.
Judecătorii Curții de Conturi au avut însă grijă ca de la mijlocul acestui an averile celor care ocupă diverse funcții în aparatul de stat să fie ferite de ochii curioșilor.
Un dosar pe care se adunase praful de peste cinci ani a fost judecat în regim de urgență și ca la un făcut declarațiile de avere ale bugetarilor au trecut la secret.
„Declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere”, au motivat judecătorii CCR.
Ca și cum, trăind în aceeași locuință, membrii unei familii nu ar ști ce avere este trecută pe numele fiecăruia dintre ei.
Există totuși o precizare importantă: „Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate ( site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul, nota red.), urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege”.
Cu titlu de exemplu, dacă ar vrea să vadă ce modificări au intervenit în declarația de avere a unui ministru, un jurnalist ar trebui să ceară informațiile de la ANI, care însă nu ar fi obligată să răspundă așa cum prevede Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Ca urmare, societatea civilă se mobilizează, cei de la Asociația Declic având inițiativa semnării unei petiții adresată Parlamentului, singura instituție care ar putea modifica legea strâmbată la CCR.
„Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, cerem Parlamentului să modifice legea, în așa fel încât declarațiile de avere să rămână publice, iar ANI (Agenția Națională de Integritate) să poată verifica și bunurile familiei demnitarilor, magistraților și funcționarilor publici”, este mesajul către politicieni al celor care au decis să semneze petiția inițiată de cei de la „Declic”.
Pe site-ul asociației există și o motivare referitoare la importanța depunerii declarațiilor de avere și interese într-o formă cât mai transparentă, așa cum s-a procedat până acum.
„De ce este important?
Refuzăm să trăim într-o țară fără reguli de integritate. Vrem o țară în care averile nu pot fi ascunse „pe numele soților” sau copiilor. Decizia CCR scoate familia din raza de control a ANI și șterge orice urmă de transparență. Fără acces la informațiile despre averea lor și a familiilor, ne vom trezi cu cazuri de corupție grave și imposibil de dovedit.
60% dintre cazurile de conflict de interese identificate de ANI în ultimii ani au legătură cu familia demnitarilor sau magistraților.
Decizia CCR vine chiar înainte de îndeplinirea termenului pentru publicarea declarațiilor de integritate. Magistrații, demnitarii și toți funcționarii publici aveau termen până pe 16 iunie pentru a depune declarațiile de avere și interese anuale.
De această modificare a legii, după decizia CCR, beneficiază chiar judecătorii Curții, precum și parlamentarii, judecătorii, procurorii și membrii Guvernului.
De aceea, e important să semnezi petiția și să cerem transparență!”, spun cei de la „Declic”.
Până la ora redactării acestui material semnaseră deja petiția aproape 85.000 de cetățeni, fiind necesare 200.000 de semnături pentru ca apelul societății civile să poată fi luat în discuție în Parlament.
