-3.4 C
București
sâmbătă, 8 februarie, 2025
spot_img
DiversePricopul sau Ziua lupului – Datini străvechi. Credințe, tradiții și superstiții

Pricopul sau Ziua lupului – Datini străvechi. Credințe, tradiții și superstiții

- Advertisement -

Sărbătoarea populară cu dată fixă, Pricopul (8 iulie), este dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume care „pricopeşte” sau coace cerealele semănate primăvara şi fereşte holdele, mai ales cânepa, de grindină şi vijelie. Dacă nu-i este respectată cum se cuvine ziua, Pricopul dă arşiţă care „pripeşte” şi usucă cerealele înainte ca acestea „să bage” bob în spic.

Aflat în miezul verii, când atenția oamenilor era îndreptată spre roadele câmpului, Pricopul, divinitate agrară, asemeni Drăgaicei şi Sfântului Petru, asigură coacerea semănăturilor. În cazul nerespectării sărbătorii, Pricopul poate trimite grindină sau incendii pârjolitoare, de aceea la câmp se munceşte numai până la amiază.

Pricopie este numit în funcție de regiuni Pricop, Pricup, Procopie. Se serbează pentru bunătatea lui cea mare, căci se crede că poartă o deosebită grijă muncitorilor de câmp.

Se spune că Pricopul pricopeşte, adică face să dea în copt semănăturile de primăvară. Dacă acest sfânt blajin este supărat, atunci când nu este serbat cum se cuvine, el pricheşte grânele, adică le grăbeşte uscarea înainte de maturitate.

Pentru a nu îl supăra pe Sfânt, femeile făceau pâine și colăcei, pe care-i împărțeau copiilor, pentru a nu avea boli tot timpul anului. O parte din colacii copți se lăsau în holdă, drept ofrandă Sfântului Pricopie, pentru ca grânele să nu se usuce înainte de vreme. În vremuri de demult, Pricopie era ținut cu sfințenie de femei, ca să nimerească bine coptul pâinii, al mălaiului și al altor aluaturi, ca să nu se pripească.

De asemenea, el se serbează pentru a feri semănăturile de grindină sau piatră, căci Precupul arde, adică topeşte boabele de piatră în apă şi, în loc de grindină, curge ploaie curată, transformată în picături de apă înainte de a cădea pe pământ, de aici născându-se expresia Pricopul „arde piatra în apă”.

Înainte vreme se credea că de Pricop, în ziua a opta a lui Cuptor, s-a înecat Luna și asta s-ar fi întâmplat când trecea o punte de ceară, încercând să ajungă la Soare spre a-i fi mireasă. Legenda spune că, aflând că vor să se cunune soră cu frate, Dumnezeu s-a mâniat și l-a pus pe Pricopie să topească puntea.

Ziua de Pricop este numită Ziua Lupului, căci Sfântul poate lua înfățișarea acestui animal, atât de venerat în calendarul pastoral. Ziua este ținută de teama ca lupii să nu le mănânce oamenilor vitele. Considerat patron al lupilor, Pricop răpeşte copiii celor ce lucrează în această zi. Femeilor care lucrează de Procopie, lupul le va fura pruncii. O legendă povestește că un lup a furat copilul unei femei care lucra în ziua de Pricop iar când aceasta a strigat după ajutor, i-ar fi răspuns cu glas omenesc „Nu e lupul, ci Precupul” apoi, înduioșat de jalea ei, i-a adus pruncul înapoi.

Moții țin cu sfințenie Ziua Pricopului, de frică să nu îi ia pe sus două vânturi rele, Harcodan și Dornados. După credința răspândită prin aceste părţi, vânturile cari se bat în această zi sunt foarte primejdioase. Harcodanul suflă sfredel, adică în vărfuri, iar Dornadosul drept înainte, așa cum a pățit un boier necredincios din Apuseni.

Legenda spune că în ziua de Precup, boierul, spre a-i dovedi clăcașului că el nu se teme, a început să sape la ceapă în grădină. N-a trecut mult și a venit unul din cele două vânturi puternice l-a luat pe boier, ducându-l pe sus, cu grădină cu tot, tocmai în vârful Bihariei. În locul unde l-a trântit vântul la pământ, și până astăzi găsesc păstorii ceapă, tot atât de bună la mâncare ca și cea de grădină; şi de aceea moții numesc acel loc grădina cepelor.

În zona Hunedoarei se păzeşte ziua de Precup, nu numai pentru piatră sau gheață, ci şi pentru vijelii îngrozitoare, care se pot porni sau dezlănțui peste câmpuri, pricinuind pagube însemnate. În Bucovina este credinţa că dacă ziua lui se serbează cu nelucrare, Pricopul păzeşte pe oameni de foc și opărire cu apă fiartă sau uncrop. Dobrogenii îl sărbătoresc cu credința că el le păzește cânepa iar oltenii, pentru că are puterea de a „arde boabele de grindină”, adică de a topi gheața și de a o preschimba în ploaie curată.

Dacă nu-i este respectată ziua, aruncă arșiță și usucă cerealele înainte ca acestea să aibă bob în spic.

Precupul, asemeni Solomonarilor, poartă nu numai grindina pe cer, ci și fulgerele și trăsnetele, pedepsindu-i pe cei care lucrează de ziua lui. Legenda spune că atunci când niște oameni s-au apucat să treiere grâu în ziua de Pricopie, până seara s-au aprins paiele şi apoi a ars tot.

Peste străvechea sărbătoare populară numită Pricop, Biserica ortodoxă suprapune ziua Marelui Mucenic Pricopie, iar credincioșii au transferat asupra sfântului atribuțiile și însușirile divinității agrare.

- Advertisement -
Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments

LIVE