14.3 C
București
vineri, 24 mai, 2024
Google search engine
EDITORIALPrimirea de la Casa Albă: Benefică pentru Klaus Iohannis. Păguboasă pentru România

Primirea de la Casa Albă: Benefică pentru Klaus Iohannis. Păguboasă pentru România

1. În cadrul unei vizite de lucru în SUA, Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de președintele Joe Biden.

Joe Biden e președinte al SUA din 2021. 2024 e ultimul an din mandat și – lucru important – anul examenului numit alegerile prezidențiale. Sondajele de opinie nu sînt deloc amabile cu Joe Biden. Luînd în calcul și starea sănătății sale, nu-i exclus ca 2024 să fie ultimul an ca președinte pentru Joe Biden.
Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de Donald Trump de două ori, în 2017 și în 2019. S-a întîmplat asta în primul mandat al lui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis e în ultimul an de mandat. Mult mai important, în România popularitatea sa a coborît sub nivelul mării. Mai are un pic și ajunge pe cealaltă parte a Pămîntului.
E suficient să ne raportăm la aceste date pentru a ne da seama că primirea lui Klaus Iohannis n-are nici o importanță pentru România. Joe Biden nu se poate angaja la nimic în acest an electoral dificil. Klaus Iohannis nu poate cere nimic deosebit pentru România.
Lipsită de importanță pentru România, primirea se dezvăluie importantă pentru persoana Klaus Iohannis. Klaus Iohannis avea nevoie de acest moment, indiscutabil creat doar de ochii lumii de președintele american la insistențele Cotrocenilor. Numeroase date conțin teza că Joe Biden a găsit loc în agenda sa de activități din aceste zile pentru a-i face pe plac lui Klaus Iohannis.
Primirea a fost anunțată pe cînd Klaus Iohannis se afla deja în avionul de lux, despre care susține că e pur și simplu mic. De regulă un asemenea moment e anunțat de partea română înainte cu mult timp. Mai întîi pe surse și apoi oficial. Primirea a fost anunțată după ce administrația prezidențială publicitase călătoria la Washington ca fiind una pentru obținerea unui premiu. Klaus Iohannis n-a fost sigur că Joe Biden va găsi un loc în agenda sa pentru o acțiune strict publicitară, lipsită de importanță pentru președintele american. E limpede că insistențele Cotroceniului pentru ca președintele român să fie primit la Casa Albă au fost crîncene. De remarcat, de asemenea, scurtimea întîlnirii propriu-zise, absența declarațiilor de presă de pe peluză și, mai ales, subțirimea conținutului discuției așa cum se conturează la conferința de presă ținută de Klaus Iohannis la ambasada SUA.
De ce s-a zbătut atîta Klaus Iohannis să fie primit de Joe Biden?
Klaus Iohannis e în ultimul an de mandat ca președinte. Experiența altor președinți (a lui Traian Băsescu îndeosebi) l-a avertizat că în ultimul an ca locatar la Cotroceni traversează coșmarul atotputernicului decăzut la ipostaza de obiect nefolositor. Funcționarii de la Cotroceni se stăpînesc cu greu să nu-ți arate că pentru ei ești pe plecate. Sistemul instituțiilor de forță nu te mai ascultă, concentrat deja pe ghicirea viitorului Stăpîn pentru a-i intra în grații încă de pe acum. Pentru a evita acest coșmar, Klaus Iohannis a regizat piesa de teatru intitulată:
Eu nu plec pur și simplu. Eu plec într-un post înalt în afara țării.
Așa se explică premiera înregistrată de Klaus Iohannis în postdecembrism. E primul președinte despre care se discută de ceva timp nu ca despre un fost președinte, ci ca despre un viitor șef la nivelul Europei. Rînd pe rînd, Klaus Iohannis a fost candidat la șefia Diplomației UE, la șefia Consiliului European și, mai nou, la șefia NATO. În aceste condiții, Klaus Iohannis își asigură minima autoritate asupra Sistemului. Cei din instituțiile de forță se feresc să-l trateze cu fundul. Dacă ajunge șef la nivel european?
Klaus Iohannis are sub autoritatea sa un partid, PNL.
Un partid pe cale de a fi distrus de folosirea sa în interes personal de către Klaus Iohannis. Ar fi fost normal ca în acest ultim an de mandat al lui Klaus Iohannis, PNL să-și dobîndească independența față de Cotroceni. N-a făcut-o și n-o va face. Liderii PNL îl ascultă pe Klaus Iohannis socotind că nu trebuie să se pună rău cu un viitor ștab la nivel european.
Momentul de la Casa Albă se înscrie în această campanie a lui Klaus Iohannis în ipostaza Regelui Lear. Avea nevoie ca de aer pentru mașinăria sa propagandistică să-i impresioneze pe cei din țară cu așa-zisa primire călduroasă la Casa Albă. Mai ales că autocandidatura sa la șefia NATO a stîrnit multe zvonuri despre o așa-zisă nemulțumire a Casei Albe față de aventura sa.
Iată că Joe Biden ne-a primit la Casa Albă – vrea să ne spună Klaus Iohannis. Sînt false – așadar – zvonurile că Administrația americană ar fi supărată pe mine pentru tentativa de a diviza țările NATO.
Nu întîmplător la întrebarea dacă a discutat cu Joe Biden despre candidatura, Klaus Iohannis a ținut să ne convingă că președintele american a fost mai mult decît binevoitor față de iresponsabila autocandidatură a președintelui român.
În schimbul primirii lui Klaus Iohannis la Casa Albă în 2017, Donald Trump a obținut de la noi cumpărarea de armament american în valoare de 6 miliarde de dolari. Joe Biden a fost mai puțin pretențios. I-a cerut lui Klaus Iohannis doar un miliard de dolari. Prețul sistemului Patriot pe care îl vom da ucrainenilor pe gratis. E drept că Donald Trump i-a oferit lui Klaus Iohannis și o conferință de presă comună. Ceea ce Joe Biden n-a făcut. De aceea a pretins doar un miliard de dolari de la noi.

2. Vineri, 10 mai 2024 începe oficial Campania electorală pentru locale și europarlamentare.

Deși abia vineri, campania începe în chip oficial, ea s-a desfășurat din plin pînă acum. Sub formula poreclită precampanie. Bilanțul campaniei de pînă acum ne semnalează o apatie generală.
O apatie a partidelor și candidaților.
S-a apelat la acțiuni de rutină (corturi vîrîte unele într-altele), afișe cu chipurile pomădate ale concurenților, slogane mediocre.
Ai impresia că partidele și candidații fac campanie în dorul lelii, să nu se spună că stau cu mîinile în sîn.
O apatie a electoratului și, în general, a marelui public.
Participarea cetățenilor la așa-zisele acțiuni electorale a fost redusă și mai ales lipsită de entuziasm. Cei mai mulți dintre participanți au fost activiști plătiți ai partidelor. Nici un candidat nu stîrnește emoție colectivă. Nici un program nu impresionează.
O apatie a presei.
Televiziuni, site-uri, ziare, radiouri s-au limitat la publicitatea electorală plătită. Nu de puține ori, textele și sloganele difuzate contracost au picat ca nuca-n perete în contextul unor articole sau emisiuni fără nici o legătură cu politicul sau mai grav în conflict cu orientarea politică a instituției de presă.

3. PNL și-a concentrat campania pentru locale și europarlamentare pe cultivarea personalității lui Nicolae Ciucă, președintele partidului, deși acesta nu participă la alegerile din 9 iunie 2024.


Dintre toate partidele, PNL și-a anunțat candidatul la alegerile prezidențiale:
Nicolae Ciucă.
PSD evită discuția. USR nu s-a decis. AUR nu pare preocupat.
Panourile, clipurile, afișele cu Nicolae Ciucă fac parte din campania pentru prezidențiale. PNL vrea să ne convingă că Nicolae Ciucă și nu altcineva va fi candidatul. Din nenorocire, campaniei lui Nicolae Ciucă îi lipsește ceva esențial în cazul unei campanii pentru președinție:
Efortul de a stîrni emoții.
Prin asta campania seamănă cu Nicolae Ciucă, un politician care nu stîrnește emoții.
De fapt, care nu stîrnește nimic!

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments