Agenția oficială de știri a Republicii Moldova, Moldpres, a anunțat recent că alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie 2024 vor fi reflectate de treizeci de posturi de radio și televiziune care emit între Prut și Nistru.
Ce spune CNA din Molodova?
Membrii Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova au aprobat declarațiile furnizorilor de servicii media privind politica editorială pentru aceste scrutine.
Potrivit jurnaliștilor moldoveni, din cele 19 posturi TV, care vor participa la reflectarea alegerilor prezidențiale și referendumului, 12 sunt naționale și șapte sunt regionale. Nici o televiziune locală nu s-a angajat să reflecte alegerile prezidențiale ori referendumul pro-european.
Dintre posturile de radio care emit între Prut și Nistru, 11 vor reflecta campania electorală. Două dintre acestea, Radio Moldova și Radio Plai, sunt posturi naționale de radio, patru au importanță regională, iar cinci sunt posturi locale.
Cum interpretează situația actorii politici de peste Prut?
Mai mulți actori politici care și-au anunțat participarea în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale moldovenești afirmă că numărul instituțiilor media care și-au anunțat participarea în reflectarea importantului proces electoral moldovenesc din această toamnă este mic. Potrivit acestora, „decizia acestor publicații media de a nu reflecta procesul electoral, scrutinul din 20 octombrie, este o palmă dată democrației”.
Liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, Igor Munteanu, consideră că majoritatea alegătorilor moldoveni își formează intenția de vot în ajunul scrutinului. „Lipsa unei oferte credibile de comunicare obiectivă și neutră din partea presei aduce prejudiciu democrației participative. Asta contavine funcției de bază a presei de a-și îndeplini menirea pentru care autoritățile le înregistrează legal”, afirmă Igor Munteanu.
Fostul diplomat moldovean, care și-a anunțat intenția de a candida la fotoliul de președinte al Republicii Moldova consideră că autoritățile dereglementare ale audioviziualului moldovenesc ar trebui să nu admită eschivarea televiziunilor și radiourilor moldovene de la reflectarea procesului electoral. „Ai solicitat licență de emisie, fii bun și oferă cetățenilor condiții de dezbatere și informare onestă în timp util. Nu vrei să riști, nu ai capacități adecvate, ești liber să-ți depui licența și să te ocupi de grădină, de porumb ori de alte hobby-uri”, consideră ambasadorul Munteanu.
La rândul său, fostul procuror general, candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, spune că este „alarmant și îngrijorător faptul că zeci de posturi TV și radio au decis să nu participe la reflectarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova”.
Stoianoglo crede că decizia de neparticipare în reflectarea procesului electoral ar putea fi inspirată de decizia președintei Maia Sandu de a nu participa la dezbateri. „Poate că au descoperit brusc că dezbaterile sînt plictisitoare, sau poate că și-au dat seama că nu există suficient < entertainment > în democrație. Sau, cine știe, poate s-au inspirat din decizia unui < posibil candidat cu șanse > de a nu participa la dezbateri și au hotărît că cenzura și lipsa de informație este noul standard în media”, a subliniat Alexandr Stoianoglo.
Am crescut și m-am format în timpurile României socialiste/comuniste. Știu că diversitatea conținutului programelor de radio și televiziune ale Radio România/Televiziunea Română arăta gradul de „liberalism” al respectivului regim.
Din punctul meu de vedere, eschivarea instituțiilor private de radio și televiziune de la reflectarea procesului electoral este un mijloc de protejare a afacerii. Dar este în același timp un semn de degradare a calității jurnalismului moldovenesc și o cauză a degradării calității democrației dintre Prut și Nistru.
Dincolo de a fi o afacere, consider că orice instituție privată de presă are un rol determinant în ansamblul instituțiilor care asigură funcționarea democratică a unui stat. Sunt convins că diversitatea unei societăți este cel mai bine reflectată de diversitatea posturilor de radio și televiziune a respectivei societăți.
