22.3 C
București
sâmbătă, 13 aprilie, 2024
Google search engine
Mai MulteDezvoltare personalaImpactul rețelelor de socializare asupra stimei de sine

Impactul rețelelor de socializare asupra stimei de sine

Cui nu-i place să savureze o discuție interesantă cu o persoană cu care este pe aceeași lungime de undă? Să-și împărtășească reciproc trăirile, ce au mai descoperit, ce au mai învățat, ce le aduce bucurie sau, din contra, să se susțînă reciproc în momentele de cumpăna? Pentru că timpul petrecut împreună cu cei dragi ne umple de bucurie, de energie sau chiar ne reechilibrează, atunci când avem nevoie de susținere și conținere.

Potrivit celui mai amplu studiu din istoria omenirii – realizat la Harvard Study of Human Development – care se desfăşoară din anul 1933 şi până în prezent, principalul factor care determina calitatea vieţii este reprezentat de calitatea relaţiilor.

Pentru a menţine o calitate ridicată a vieţii avem nevoie să cultivăm în mod armonios și optim relaţiile cu cei dragi nouă şi, de asemenea, să avem grijă de sănătatea noastră fizică şi psihică.

Deloc suprinzător – având în vedere că una dintre cele 3 nevoie de baza ale unui om este nevoia de conectare – de a fi văzut, valorizat, respectat, unic; nevoia de a ne simți bine în pielea noastră și conectați, aparținând unui grup.

Conform unui sondaj efectuat – de Royal Society for Public Health – o organizație caritabilă independentă, multidisciplinară, preocupată de îmbunătățirea sănătății publice – pe aproape 1.500 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, care au răspuns la întrebări specifice privind utilizarea rețelelor sociale și sănătatea lor mintală – iată 17 dintre cele mai impactante rezultate privind rețelele sociale și stimă de sine:

YouTube player
  1. Potrivit sondajului, Instagram este rețeaua sociala cu cel mai mare impact negativ asupra stimei de sine. Mai este necesar sa povestim despre filtre si perfectiunea afisate pe instagram?!
  2. Youtube a fost considerat a avea cel mai pozitiv impact asupra stimei de sine (sau, altfel spus, cel mai puțin dăunător), urmat de Twitter, Facebook și Snapchat.
  3. 4 din 5 tineri doresc ca platformele sociale să identifice utilizatorii care ar putea suferi de probleme de sănătate mintală pe baza a ceea ce postează și să sugereze discret să primească sprijin.
  4. Mai mult de două treimi dintre tineri doresc ca platformele să evidențieze atunci când fotografiile oamenilor au fost manipulate digital.
  5. 70% dintre tineri sunt în favoarea adăugării unui avertisment pop-up pe canalele de social media care să îi avertizeze despre utilizarea intensă.
  6. 30% doresc să meargă și mai departe și să pună platformele de socializare să instituie un plafon de utilizare, care le-ar deconecta automat după o anumită perioadă de timp.
  7. 91% dintre tinerii de 16-24 de ani folosesc internetul exclusiv pentru rețelele de socializare.
  8. Ratele de anxietate și depresie au crescut cu 70% în ultimii 25 de ani pentru segmentul de varsta intervievat.
  9. 7/10 tineri raportează că s-au confruntat cu hărțuirea cibernetică prin intermediul rețelelor sociale.
  10.  37% dintre tineri declară că sunt victime de hărțuire cibernetică cu frecvență înaltă.
  11.  Tinerii au șanse de două ori mai mari de a fi hărțuiți pe Facebook decât pe orice altă rețea de socializare.
  12. Dintre cei care au fost hărțuiți cibernetic, 91% au spus că rețelele de socializare nu au luat nicio măsură in acest sens – nici pentru a gestiona cazul, nici pentru a preveni acest lucru.
  13. Aproximativ 5% dintre tinerii din întreaga lume suferă de dependență de social media.
  14.  În Marea Britanie, 4 din 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani raportează că utilizarea Twitter, Facebook, Instagram sau Snapchat le agravează anxietatea.
  15. Tinerii care folosesc rețelele de socializare mai mult de două ore pe zi au mai multe șanse să raporteze sănătate mintală precară, inclusiv suferință psihologică.
  16. Aproximativ 20% dintre tineri recunosc că se trezesc în miezul nopții pentru a verifica rețelele de socializare. Acest lucru mareste cu 300% sansele să se simtă obosiți a doua zi (în comparație cu colegii lor care dorm noaptea).
  17. Termenul FOMO (fear of missing out – frica de a pierde din nou) este folosit aproape exclusiv de tineri. 40% dintre părinți spun că nu știu ce înseamnă.

Deși există setări care pot limita accesul petrecut pe rețelele de socializare, alegerea de a închide aplicațiile îi aparție în exclusivitate fiecărui utilizator în parte.

La fel cum fiecare dintre noi putem alege pentru ce folosim rețelele de socializare. Astăzi, pe internet avem atât de multe resurse care ne pot ajută să fim mai bine cu noi astfel încât să trăim o viață frumoasă și armonioasă în realitatea noastră și să dezvoltăm conexiuni reale, profunde și autentice cu oamenii din jurul nostru.

Modul în care folosim resursele pe care le avem ține doar de alegerile noastre!

Află și…

Caracteristicile unei persoane care nu pune limite

3 motive pentru care nu te bucuri de viață

5 semnale de alarmă care indică nevoia de control

Ce este empatia și cum o putem dezvolta?

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments